Vorbeam cu cineva despre lectura, zilele astea. M-a intrebat care a fost prima carte pe care am citit-o. M-am codit un pic, dar i-am raspuns in cele din urma: Tess of the d’Urberville, de Thomas Hardy. N-aveam mai mult de 8 ani cand am lecturat-o. Il vedeam pe taica-meu parcurgand-o cu mult interes si l-am intrebat despre ce e vorba in ea.
-Nu-i pentru tine! mi-a taiat-o el, pe drept cuvant.
Ei, pune-i unui varsator o interdictie si o sa-l vezi cum se repede s-o incalce, indiferent de pretul pe care-l va plati. Asa ca a doua zi, m-am dat ranita si, pretextand o raceala care m-a luat din senin, am primit permisiunea sa raman acasa. Nici nu cred ca iesise taica-meu bine pe usa, ca eu si citeam din cartea interzisa. Acuma, ce-am priceput din ea, va cam dati seama.
Din pacate, n-am putut-o relua nici mai tarziu, ori de cate ori am incercat. Paginile acelea, citite cu mintea proaspata a copilui care eram atunci, mi s-au intiparit in minte cu o claritate de neinchipuit. Recitindu-le, constatam ca le stiam deja. Numai ca nu le puteam ansambla intr-un tot. Erau doar piese de puzzle, cu care nu reuseam sa compun intregul tablou, ci doar fragmente. Asa ca am lasat-o balta.
S-a facut apoi film dupa Tess. Cu Nastassja Kinski. Pe care am refuzat sa-l vad, pentru ca mi-ar fi rotunjit intr-un tot fragmentele care-mi devenisera dragi asa disparate cum erau. Cioburi de oglinda. Cu mii de fatete. Mut mai interesante decat apa lina a uneia impecabile, venetiene.
Alte carti n-am mai stricat. Dupa experienta aceea, am inteles ca daca nu pricep ceva dintr-o scriere, e bine s-o las pentru altadata. Sau pentru nicicand, ca poate n-a fost scrisa pentru mine.
Ana on 
pepe on 
mishulake on 
silavaracald on 
Lady A on 
Strigo on 
Trackbacks
[...] mai stim de ce suntem pasionati, nu ne mai luptam atat de mult pentru visele noastre, ne lasam in bataia vantului si [...]
[...] făcut împuţiţii ăia, la Cotroceni, fără nici un respect, pentru autoritate ? Păi ce vrei: 1907 ? Înduioşat de îmbrăţişarea şefului, fără să uite de semnul întrebării de pe listă, [...]
[...] scriu încontinuu [...]
149 Comments
Eu de multe ori am recitit cartile la diferite varste. De fiecare data vedeam alte intelesuri.
La Medeleni, Cel mai iubit dintre pamanteni, Morometii, Ion, Moara cu noroc, Tai Pan, Nobila Casa…
Merita retraita experienta. La fel si cu filmele
Ia uite ca eu nu imi aduc aminte de prima carte citita…. Tin minte doar ca era ceva cu animale si un regat fantastic si pauza, mintea mea e goala. Insa imi aduc aminte de prima carte pe care am rupt-o de nervi, dupa ce am trantit-o (literalmente) de toti peretii camerei mele: Magicianul! Asa o frustrare nu am mai simtit in viata mea…
Prima carte citită… cam greu de răscolit în sertarul cu amintiri după atâţia ani.
Dacă nu mă înşeală memoria, cred că a fost Colţ Alb de Jack London. L-am văzut pe fratele meu cum nu se mai despărţea de ea, aşa că i-am şutit-o din camera. Am citit-o pe nerăsuflate. Abia peste vreo 6 – 7 ani am recitit-o şi am redescoperit-o la fel de captivantă. 
Nici eu nu’s foarte sigura, dar parca-parca prima carte pe care’am citit’o a fost a lui Vlad Musatescu “Cei trei veseli naparstoci”. O nebuneala de carte, ce altceva puteam eu sa ctesc?
La fel ca si Zaqk si eu am recitit unele carti la diverse varste si de fiecare data am perceput altceva din ceea ce a vrut sa spuna autorul… cel mai elocvent exemplu este Biblia care este recomandata sa fie citita cel putin de trei ori de-a lungul vietii…
Io nu stiu sigur, dar cred ca la mine a fost Petre Ispirescu “Basme”
(si io am citit-o pe Tess da’ parca am uitat despre ce exact e vorba 
trebe sa ma uit pe wiki poate-mi amintesc 
)
Io una mi-am tot propus sa citesc cand am timp unele carti din nou, dar pana amu am avut tot altceva de citit
Blache
nu m-ai cunoscut pe mine…să vezi atunci ce frustrări ai avea
Si la mine prima carte trebuie să fi fost tot cu ceva basme sau povesti, ca la strigoiţa sau giana. Sunt un măgar normal născut în scorpion, nu o iguană ciudată aflată sub semnul vărsătorului.
@Blanche Neige
Da’ ce-ai avut soro cu bietul Magician, nu i-a ieşit vraja să te teleporteze la f’un concert cu rocări?
Blanche, pe mine nu a reusit sa ma enerveze nici o carte in halul ala, nici chiar codul fiscal
Gata, sefa, mi-am reimprospatat memoria cu Tess ( ce noroc cu wiki) Tragic caz
(bine ca n-ai citit-o)
@Zac
Şi eu am recitit unele cărţi, dar pe asta n-am putut!
@Alba
Cu “Magicianul” cam asta am simţit şi eu. Mi s-a părut o mare păcăleală…
@Carmencita
Da, Jack London te prinde, nu glumă. Scria cu pasiune, ce mai.
@Geo
Ce carte faină! Am citit-o de nu ştiu câte ori. Ca întrega colecţie despre detectivul Conan Doi!
@Bogadan Epureanu
De acord cu tine, doar ca la Vechiul Testament nu rezist. Psalmii, Proverbele, Cântarea Cântărilor, da, dar restul… e istoria neamului ebraic şi nu prea mă interesează toate dinastiile alea…
@Strigo
Cea mai adecvată lectură, trebuie să recunosc. Fără basme, copilăria nu e copilărie.
@pdm
@Flo
Cine se aseamănă se adună, nu?
Să reciteşti a doua oară o carte care ţi-a plăcut poate e normal, da’ mie mi s-a întâmplat cu unele cărţi şi de câte trei – patru ori. Si nu cu câteva, ci cu o grămadă (acu’ nu-mi aduc aminte decât de Martin Eden, Vulpile deşertului, Tăunul si Ultimele zile ale unui război atomic). Aşa-s eu, pricep mai greu.
@Flo
Uite, Tăunul n-am citit-o…
Sefa, de fapt io basme am recitit: fratii Grimm. Aia or fost primii ce i-am citit in limba lor
apoi au urmat Hermann Hesse cu cateva romane si din Biblie 
Biblia am primit-o cadou in gernana si m-am apucat s-o citesc (bine am citit si in ro).
Magaaa, vrei sa-ti iecsplic io
?
@slvc
Dar „Ultimele zile ale unui război atomic” ai citit-o? Brrr, prima dată când am citit-o m-a întors pe dos. Aceeaşi senzaţie de deprimare totală am avut-o când am văzut filmul „Ziua în care vin peştii”.
Legendele Olimpului. Cred ca asta e prima carte pe care am citit-o in adevaratul sens al cuvantului. Restul, ce citeam abia silabisind pe la vreo 4 (sau 5) ani, nu se pune…
Maga, despre ce-i vorba? Despre sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial?
@Strigo
Hermann Hesse. “Narcis şi Goldmund”. Plăcut! În “Jocul cu mărgele de sticlă” mi-am cam rupt dinţii.
@Flo.
Citit şi văzut! Ai dreptate: brr! În film, secvenţa aia cu copiii care se jucau cu bilele alea radioactive m-a făcut aproape să plâng.
@Zac
Şi mie mi-au plăcut legendele. Varianta scrisă de Al. Mitru?
Zac, maaaai, da’ destept esti tu: de la patru ani
Ntz ntz ntz…
Da. Hesse e un scriitor (dupa mine) greu de tradus. Iar ca si tematica mi-a placut, dar nu asa de mult ca scriitotii rusi de ex. Astia zic pe aici ca limbajul folosit e deosebit, tradus poate isi cam pierde din aura. Parca rusii au mai multa pasiune. Schiller in schimb mi-a placut (chiar si ca teatru sa-l citesc).
@SLVC
Exact asa! Dupa ce am citit cu sufletul la gura Magicianul, nu am dormit si nu am mancat pana nu am terminat-o, mi s-a parut ca si-a batut joc de noi cu finalul ala… Inca la o carte am mai simtit chestia asta, desi nu la intensitatea asta, la Clubul Dumas.
Da si io is un fan al legendelor. Desi tragicul multora de abia acum, mult mai tarziu incep sa-l pricep
(is si io ca maga, mai grea de cap 
)
@Alba
clubul Dumas a fost mic copil pe lângă Magicianul. Măcar nu aveai atâta de citit, ca în cărţăoaia aia…
@slvc: exact, varianta lui Alexandru Mitru.
Si da, sunt destept 
@laura: am fost beneficiarul unui frate cu 4 ani mai mare cu care am impartit camera pana la plecarea lui la facultate, la 18 ani (ai lui). Asa ca in momentul in care el invata sa citeasca si sa scrie, eu am invatat cu el. Nu voiam sa ma las mai prejos
Blanche, bine ca nu le-am citit pe niciunele din astea doo… hihihihihi mi-am protejat nervii
@Laura
Te-ai molipsit de la mine cu iesplicaţiile? Bine, iesplică-mi te rog cartea de telefon, că n-am priceput ce-i cu atâtea personaje.
@Zac
Ca dovadă, încă mai ştii să citeşti, deşi au trecut atâţia ani!
Zac
si frumos, asa-i?
@slvc: da. Acum stiu sa si calculez 1 + 1 = 10
ti-as da poza, dar imi protejez anonimatul
@laura: da, si aia
Zac, pastreaza-l bine. Nu care cumva sa dau peste tine pe strada si sa te trag de maneca
@Laura
Nu, este vorba despre un ipotetic război nuclear, în care dispare viaţa de pe Pământ. Mai rămân doar grupuri restrânse de oameni, în adăposturi antiatomice, dar în unele adăposturi se infiltrează radiaţiile, iar în restul oamenii vor muri acolo, în adăposturi, pentru că radiaţiile de la suprafaţă vor dura sute de ani. Aşa, povestită în două rânduri, nu îţi spune nimic. Dacă o citeşti însă, te ia cu fiori. Pe mine, cel puţin, m-a impresionat.
@Laura
@Laura
Daaa, basmele mi-au plăcut tare mult, le reciteam şi pe la 14-15 ani. Fraţii Grimm, Andersen, Ispirescu, Creangă… parcă şi acum mi-ar face plăcere să recitesc Harap Alb, sau Fetiţa cu chibrituri.
@Flo
Ei, puteai să povesteşti şi tu ceva cu adevărat horror, cum ar fi de pildă viaţa noastră începând cu data de 1.07.2010. N-avem nevoie de alte calamităţi decât cuplul radioactiv boc-băsescu.
@Zac
Dă-mi voie să completez diagnosticul de azi-dimineaţă: te-a tras curentul, de-aia ţi se zbate ochiul ăla aşa!
s’acu nu mai cetesc nimic, decat pe bloguri! si pe buda… o fi de bine?
Pe buda- a nu se intelege ca’i vorba despre mesajele alea de le gasesti prin wc’urile publice
@slvc
Da, secvenţa cu copiii care se jucau cu bilele a fost cutremuratoare. Poate şi pentru că a fost pregătită dinainte, de tensiunea crescândă pe care ţi-o dădeau eforturile tatălui, de a tăia containerul în care erau bilele. Brrr…
Azi se alege presedintele in ger. Nu-i ca la noi, ca nu alege poporul ci peste o mie si ceva de oameni alesi reprezentativ. Cica in vre-un sfert de ora se zice care o iesit. Eu sunt pentru Wulff, nu Gauck. Is curioasa cine iese.
Zac
Giana, io citesc numa pe bloguri si ceva coduri
Maga, apoi io nu citesc cartea aia.
Pe mine m-o pus odata Aghiuta si am citit o carte despre lagarele de concentrare… brrrr… nu am terminat-o, dar o stare nasoala am avut zile intregi dupa cele cateva pagini.
@giana
Adevărul e că, până să apară nebunia cu internetul, se citea mult mai mult. Chestia e că noi tot am mai apucat să citim câte ceva, în era de dinainte de internet, dar puştii de azi nu prea mai au altă ocupaţie decât mess-ul.
@Geo
Mi-am pus şi eu problema asta: reduc citirea cărţilor în favoarea blogurilor. Şi am ajuns la o concluzie: cel puţin blogurile pe care le citesc eu sunt bogate în informaţie şi sunt bine scrise. E un fel de literatură modernă, vie, adecvată nevoilor mele. Deci, nu mi se pare că pierd timpul.
@slvc: sa stii ca asa e. Daca stau sa ma gandesc mai bine, cred ca era geamul deschis la avionul ala cu care am venit de la Bucuresti. Se mai intampla
@laura: Acum cum sa mai raspund? Sa fac iar din ochi? Ramanem dracului strambi dupa aia si dam de probleme …
@Zac
Clar, îţi trimit nota de plată. Ai recunoscut public că am pus un diagnostic corect. Asta o să te coste, nene!
@slvc: pfuuuu…. io si gura mea a mare… nah, se vede ca-s banatean. Avem obiceiul sa ne batem cu caramida-n piept “cine mi-s io”…. noh, astept nota de plata
Poate iti permiti si mobila aia “cu probleme” acum
Flo, da mai, belea mare cu copchiii din ziua de azi… habar n’au sa scrie romaneste… e grava situatia!
Chiar vorbeam azi cu Ghe. vis a vis de socializarea asta pe bloguri, e o forma de socializare mai rafinata spre deosebire de altele, tot de pe internet.
Mel, deci e de bine. Asa ma gandeam si eu
Stire foarte noua: tocmai s-a anunatat noul presedinte al ger : Christian Wulff
@Laura
Spre ruşinea mea, habar n-aveam de alegeri şi habar n-am nici cine-s Wulff şi Gauck. Adevărul e că, într-o ţară normală, preşedintele este un personaj discret, puţin vizibil, care intră în scenă doar în momente deosebite. De Angela Merkel ştie toată lumea, dar de preşedintele Germaniei prea puţini au auzit. Numai la noi Băsescu se bagă în toate, ca musca în fundul calului.
Zac, poate te alegi cu vre-o reducere de 25% (asa ca-ntre cunoscuti
)
Pe bloguri ma fac si io desteapta ca Zac, ca frumoasa mi-s 
Adevaru-i ca nici mie nu-mi lipsesc cartile
@Laura
Apropo de lagăre, ai văzut filmul “La vita e bella”?
Maga, nici nu are functii foarte importante, dar totusi dupa ce si-o dat celalalt demisia asa brusc o fost o chestie mai nasoala. No, orice tara bananiera are un presedinte numa’ ger nu avea
Nu, l-o vast careva?
Giana, cine-i Ghe? Catzelul tau?
@Laura
Vezi să nu fie ca la noi, s-a anunţat Prostănacul şi a ieşit Beţivul.
Dar Wulff ăsta ce hram poartă, vreau să zic de la ce partid este?
Laura, da! catelul! pai cu cin’ sa vorbesc si eu in lipsa voastra?
@Laura
Despre ce ziseşi strigoiţo „Nu, l-o vast careva?”
@Laura: am incercat. Acum astept raspunsul. Un 25% suna bine.
Iar despre partea cealalta, daca vrei niste hint-uri, doar spune
Maga, la filmul ala cu bela vita, ma refeream. CDU, ca si Merkel.
Zac, ce-s alea hinturi
(daca e de bine vreau 
)
Giana, faaaain nume Ghe
Sefaaa, de lene ai ceva leac?
Ghe e Gheorghiţă a lui Tanti Jeni, fetelor!
Flăcău fain! Prieten cu Dana Săvuică!
Giana si sefa, io tot vroaiam sa va intreb si am tot uitat, dar acum mi-am amintit: inainte sa plec io alea doo saptamani ati avut un pretin: abjecul, cre ca. Ce mai e cu el? L-ati terminat ?
@giana
Ce căţel cult ai, conversezi cu el despre socializarea pe bloguri! Când citeşti pe budă, trage şi el cu coada ochiului?
@Laura: e de bine
Da’ cine mai e Dana Savuica? Ca Tanti Jeni stiu ca e cu polonicul
Abj e bine. A mai intrat meteoric. A fost plecat la mare.
)
(Măi, cum vă dau eu raportul, de parcă aş fi baba aia din poartă, care ştie tot ce mişcă pe uliţă!
@Laura
Dacă ai vreodată ocazia să vezi “La vita e bella”, să nu-l ratezi.
Zac, incoa cu hinturile de e de bine
Dana Săvuică e un fost fotomodel care are acum nu ştiu ce afaceri prin târg, că şi-a tras bărbat cu marafeţi. Făcea nişte emisiuni pe Acasă despre viaţa sexuală. Fată bună!
Sefa
Pai di ce crezi ca suntem pe ulita la tine, hai? Sa aflam care cu care hihihihi … ah, si sa ne socializam, vorba lui Giana 
Maga, da’ cu ce-o filmul ala?
Flo, da! si m’a si pupat si mi-a zis ca’i sunt draga
de abj vorbeam… 
Mda. Complet un-on-topic!
@giana
Da’ tu câţi câini ai, fată? Ghe, Abj, mai sunt mulţi?
Haaai, sefa, nu fa botic… ca noi suntem on-tpoic. Ce facem citim carti ori bloage? Asta-i intrebarea.
Flo, 35
tu? 
te’am blocat? 
@Strigo
Citim cărţi pe bloage. Aşa e bine?
@Laura: in primul rand, inainte de a comenta ceva pe aici, cauta in dictionar cuvinte cat mai pompoase, pretentioase. Asa dai impresia de eruditie. Eu asa fac mereu. Partea nasoala este ca dureaza cam mult pana raspund sau scriu ceva pe blogul meu, dar merita efortul
@Laura
Păi filmul ăla e cu un lagăr, că despre asta aduseseşi vorba când te-am întrebat de film. Dar nu mă pune să ţi-l “iesplic”, că ne apucă revelionul. Tot ce pot să-ţi spun e că a luat nişte Oscaruri şi a mai avut şi nu ştiu câte nominalizări. E cu un puşti evreu, care e dus de nazişti în lagăr împreună cu taică-su (şi cu maică-sa, dar ea e dusă în zona pentru femei). N-am cum să ţi-l povestesc în câteva cuvinte, dar e o dramă foarte impresionantă.
@giana
La 22:48, m-ai băgat în ceaţă! 
Ai 35 de dulăi? Si cu mine ce e? Io-s măgar, nu javră.
Sefa, e foarte bine
Am experimentat noi carte pe net si nici macar nu fost rau 
Din contra!
Zac, ma faci sa ma simt prost
Ca io le zic asa cum imi vin pe moment, fara mare circ pe langa 
Maga, apoi nu vreau sa-l vad
Stiu cat de monstri pot fi oamenii si fara film!
@Flo
E o dramă în registru comic totuşi.
@Laura: las ca e bine si asa
@slvc
Da, dar se sfârşeşte ca dracu’.
Flo, prima data am citit in fuga si-am crezut ca m’ai intrebat cati ani am! dupa aia, puteam sa modific,dar n’am facut-o pentru ca mi s’a parut comic
)
Zac, ti-o tras corentu’ limba afara? Nu stiu ce tratament ti-o dat sefa, da’ ba iti bate un ochi la limba… io zic sa mai ceri o reducere de inca 5%
Sefaaaa, tu de ce vorbesti? De dulaii Gianei?
Gata, vă las cu cărţi, filme, bloguri, hinturi şi alte alea, că io-s măgar serios şi mâine dimineaţă mă scol devreme. Noapte bună tuturor.
@giana
Ti-ai stricat ochii de la atâta citit pe budă 
.
@Laura
De film vorbea iguana, strigoiţo. Măi, voi aţi tras vreun chef împreună? 
@Strigo
De film, fată.
Şi nu se sfârşeşte ca dracu´, că puştiul scapă. Şi, dacă-mi amintesc bine, se întâlneşte cu maică-sa. Deci, e de bine totuşi.
Maga, noapte buna
Si Giana nu si-o stricat ochii pe buda, ci o citit in fuga. Io o si vaz cu laptopul cum fuge si citeste
Gata, acum chiar ca plec. Inca o data, noapte buna
@Laura: esti rea! Te spun la d-na doctor. Sunt pacientul ei, asa ca are tot interesul sa ma apere
Of, iguano, m-ai intors din drum. Pustiul scapa, dar taica-su moare
Sefa, probabil film american, nu? Ca alea se sfarsesc cu bine, cand realitatea e de tot c…ul.
Maga, fomeile-s emportante… ca tata ii mai gaseste ea
Noapte buna, Maga!
Zac, hai zi ce-s hinturile alea ca apoi ma fac fetita buna
@Laura: prea tarziu. Acum sunt suparat…. nu mai dau hinturi. My lips are sealed!
Laura, hint inseamna: aluzie, sugestie, idee, părere, apropo. insinuare
si cica are buzele sigilate!
@Strigo
Nu, e italian. Şi e foarte bun. Acum, că ştii cum se termină, dacă dai peste el, îl poţi vedea. Merită.
Şi mama avea obiceiul să cenzureze ceea ce considera ea că nu e pentru mine, de aceea le-am citit pe toate ca să mă asigur că-i încalc toate posibilele interdicţii. Prima carte pe care am citit-o, a fost Winettou. Da’ şi recitită de vreo patru ori…
Italian, mai merge. Ca alea americane, rar am vazut ceva de calitate.
Giana, mersi
Zac, ce rautz esti … ntz ntz ntz…
Angelaaaaaaaa!
Ma bucur sa te vad aici!!
@Laura: mi-e asa de rusine acum
Laurici, cu multa placere!
nu te las eu la greu…
Apropos carti si cenzurat carti. A avut maica-mea o carte, era despre sexualitate si chestii din astea de adolescenti si imi zice mie si la sora-mea ca nu-i de noi
O fost singura carte ce ne-o interzis-o. Cred ca o vrut sa fie sigura ca o citim 
@Angela
Şi Old Shatterhand, şi Old Shurehand… Faine poveşti. Mai că-mi doream să fiu şi eu băiat! Noroc că mi-a trecut!
@Strigo
Eu mi le cumpăram singură, că mamei nici nu-i trecea prin cap că există şi aşa scârnăvii de cărţi. Şi acum am “Adolescentul de azi, familia de mâine”. Ce titlu!
Zac, hai lasa rusinica la o parte, ca noi nu suntem ase rele
Laura, chiar nu stiu. M-am mai ars in trecut, acum suflu si in iaurt
Zac, aici esti in maini bune. Atata pot sa-ti zic. De dovedit, iti va dovedi timpul, daca ai rabdare sa stai cu noi
Laura, sunt taur – (si) dupa zodie. Fie din rabdare, fie din incapatanare, voi sta
zaqk
Iar faci afirmaţii riscante. Auzi la el: “Sunt taur”. Să nu te plângi după aia că or să încerce să te călărească unele şi altele! Io atâta zic!
(Nah, că m-am molipsit şi eu de la tine cu ticul ăsta!)
Faaain.
Io acum o tai la nanic ca-i cam tarziu si urla salteaua dupa mine. Va tzuc pe toti pe botice si noapte buna
Nopate bună, Strigo!
Somn pufos, cum zice Ghio!
Sefa, bine ca stim ca de maine incepem incercarile, asa-i Georgie? Gata am plecat
Aham. Idem, Laura!
Muhahahahaha
slcv: se ia… Molipsesc tot ce intra in contact cu mine
Laura, ti-am zis ca nu te las la greu!
Te tzuc si eu! suit drims! (cum zic eu 
) 
Ei, nu, că-n seara asta aţi defilat pe aici cu limbile scoase, ca nişte căţei, pe caniculă!
din cate’am observat, eu si zac ce’am mai scos limbile, se cunoaste ca suntem in aceeasi zodie
da, recunosc, georgiana m-a chestionat. si suntem
@Geo
Dacă zici tu…
(Mamă, ce-mi vine să vă pun o ţâră de ardei iute pe limbuţele alea roşioare!)
Hardy la 8 ani ?! … da stiu ca erai ambitioasa
prima carte pe care am buchisit-o a fost ” Enciclopedia Statelor Lumii”, o editie de prin anii ‘70 …
Apoi … imi aduc aminte , pe langa “povesti nemuritoare” de “Copii Capitanului Grant” (la care m-am chinuit vreun an, pana sa inteleg ceva) si ” Singur pe Lume” ….
Inconştientă, mai bine zis.
Ce mi-a mai plăcut mie “Singur pe lume” al lui Hector Malot! Eram acolo, în mijlocul trupei ăleia de circari… Şi ce rău mi-a părut când am terminat-o de citit!
si se facu liniste….
la mine’i o vanzoleala… mama mama!
Cuore, Golubaia ceaska, Timur i evo kamanda, Baietii de pe strada Pall, Desfasurarea , aia a lu’ Marin Preda, tabinet, macao, poker…
f5…..f5
Noapte buna !
Noapte buna, Mishulake!
Click!
Bunaaaaaa dimineataaaaaa!
Dormiti toti? Pana acum ce ati facut? Au cantat cocosii! Trezirea breeeeeee, ca vin si hotii. Vin apele, vine toamna acusi. O viata aveti si pe aia o dormiti.
Care mai de care mai telectuali.
Prima carte? Abecedarul. Cu ghetuţele lui Gheorghiţă.
Click, na.
Zambesc de amintirea primei carti citite. Aventurile lui Tom Sawyer. Aveam 6 ani. La 7 ani, citeam Winetou. Asta a fost cartea recordurilor. Nu stiu de ce m-a atras. poate spiritul de aventura care ma bantuie. Am citit-o de 8 ori!
“Broscuta Oac”, “Chit soricel cel mai mititel”, “1,2,3 Hai si noi in pasi cu ei”, primele mele carti citite.
Si le-am si colorat.
Nu știam de ce sughit. Mulțumesc pentru pomenire.
Prima carte de-am cetit-o. Hmmm.. A, da! isprăvile lui Ciopârțilă! De ce naiba nu s-a făcut și filmu?
Cre că de la Ciopârțilă s-a inspirat Tim Burton cu Edward Omu Foarfecă.
Interesant… Ce se întâmplă aici? Terapie prin blogging?
Nu stiu de ce, dar imi pica din ce in ce mai des netul. Tocmai cand eram mai in verva…
Deci, s-o luam metodic:
@Geo
Ce vanzoleala avusi azi-noapte, fata? Sau nu se poate povesti…
@Mishul
Vorbeste, bre, romaneste. Adica “Timur si baietii sai”! Atata am putut traduce, ca cu “Golubaia ceaska” aia nu ma pricep!
@Cip
Ete cine vorbeste! Pun pariu ca nici nu te-ai culcat azi-noapte, altfel n-aveai cum sa ne dai trezirea la ora asta imposibila!
@tetris
Abecedarul nu se pune, bre. Se presupune!
@Gabita
Tu cine erai? Winnetou sau sora lui?
@pepe
Hai recunoaste ca intai le-ai colorat si dupa aia le-ai citit!
@Ghio
Mare grija cu lecturile alea! Da la Ciopartila pana la Jack the Ripper nu-i decat un pas!
@Gregoire
Da, putem spune si asha!
Băi, io azi am invitați la Cantină și o ard p-aici… Hai că vă las că mă omoară tanti Jeni… O să revin inevitabil.
Cred ca au si plecat, ca n-am gasit pe nimeni acolo. Sa vezi ce ti-o iei de la TJ!
@SLVC: Da, da… pune și tu gaz pe foc…
Ei, de asta exista prieteni!
Si inca ce am dormit, dupa ce am postat comentariul. Pana pe la 7.
Prima data am citit.. maculatoarele si caietele de teme ale fratilor mai mari. Invatasem deja cifrele (mai ales cifrele 4, 5, 6 le recunosteam intr-o clipa) si ma duceam repede la mama si ii spuneam ce note au luat.
Paraciosu’ roade osu’!
Si ei imi dadeau dulciuri ca sa tac.
Si eu ma ambitionam si invatam mai mult, ba uneori imi dadeam seama si cand acopereau nota cu pic. Nu le-a prins rau, macar de frica si tot au invatat. 
cand citeam winetou? Eu mereu am fost cititorul. Si de fiecare data, traiam cu atata intensitate ce citeam, ca parca eram acolo, in lumea povestirii din carte. nu mai auzeam nimic in jurul meu. Eram plecata…
@ SLVC 09.16 !
Golubaia ceasca / Ceasca albastra, autor Arkadii Gaidar cred ca in Editura Cartea rusa !!!
Cartea mea preferata e Aventurile lui Habarnam. Si apropo de Habarnam si alte carti ale copilariei, cautand un site de unde sa downloadez cartile pe care le-am citit cand eram de-o schioapa am dat peste http://cartilecopilarieinoastre.wordpress.com
Are o gramada de carti pentru copii in format PDF, ba chiar si pagina de Facebook. Am descarcat vreo 5 carti si pentru cateva ore am fost iar copil