Am primit ieri un comentariu de la prietenul nostru Radu Vasile, altul decât fostul premier țărănist, pe care sunt sigură că n-o să-l mai citiți, postarea fiind deja destul de veche, așa că îl redau mai jos. O fac pentru că nu consider breasla medicală ca fiind deasupra celorlalte, dar, mai ales, deasupra greșelii. Merită să medităm puțin asupra celor expuse de constănțean, zic eu, pentru că nu ne putem rezolva problemele ascunzându-ne după deget.
@slvc, imi place cum aperi breasla, dar hai sa joc si eu rolul avocatului diavolului si sa iti povestesc ce am patit eu asta vara.
Ma duc la padure cu famelia: Eu, mamica si Sotia.
Ajungem frumos, petrecem o zi frumoasa, eu cu sotia mancam la o carciuma, mama nu fiindca ea e cu naturismele.
Stam pe iarba, ne musca tot felul de insecte, ne jucam cu cainii de pe acolo, ne tot mutam cu patura ca ne cam batea soarele.
Ajungem acasa. a doua zi, mama si sotia pline de niste pete mov pe piept, burta si spate.
Sun la doctorita de familie care ma programeaza miercuri. Eu fac misto de mama si sotia zicandu-le ca ce e aia ba, va imbolnaviti asa de raie in plin sezon.
Dumnezeu ma aude si seara imi cresc si mie pete mov in aceleasi zone.
Sotia si mama fac misto de mine.
Eu impacientat zic, bai ce dracu stam pana miercuri cu astea pe noi, hai dracu la medic la policlinica cu plata, ma chisinau pe el de sistem.
Se duce nevasta la un medic, ii da ala de toate acolo, in mare parte antialergice, printre care, ce mi-a retinut atentia,
diprofos, dar atentie, facut sub cutanat.
Vine acasa si eu cum sunt pacientul automedicamentos si destept in toate (nu se masoara medicii cu mine dea)?
Vad diprofosul ala si stiu ca diprofosul se face, intra muscular, intra ce vreti voi dar sub cutanat nu prea spre deloc.
Ii zic nevestei sa nu ia reteta, asta e a nimerit pe mana unui dobitoc zic eu.
Ea zice ca ce stiu eu ca nu sunt medic, dar surpriza, a doua zi mergem la medicul de familie si medicul de familie are aceeasi obiectie, dar cuvincios, ca doar e medic de familie nu specialist, deci in rigorile lui @slvc ii scrie sotiei reteta.
Mie imi da trimitere la dermatolog.
Primesc trimiterea sun peste tot.
Peste tot ma primea cu trimitere cel mai devreme intr-o saptamina.
Imi bag picioarele si ma duc iar la policlinica cu plata, dar de data asta nu la un necunoscut cum se dusese sotia, ma duc la eminenta cenusie din Constanta a dermatologiei, la Nocivin.
Intru ii spun care e treaba, imi zice arata-mi, si asa din distanta scaunului sau zice , mda iei triderm si nu mai stiu ce unguient.
Doua unguiente in orice caz.
Zic, impresionat, iote ba ce inseamna medicu dur, nici nu se apropie, vede din avion diagnosticu.
Ca sa facem o recapitulare, consultatia lu sotia 30 lei, consultatia mea 40 lei.
Cumpar tratamentul lui nocivin, ma costa 100 ron.
Dau cu tratamentul, nu observ nicio schimbare, se face duminica deja, cand surpriza,
petele mov incep sa se umfle si devin niste pete rosii foarte mancatoare si care incep sa se extinda, de m-am umplut tot.
Cum programarea mea la dermatolog inca nu ajunsese la termen, cum tratamentul lui Nocivin nu dadea rezultate, plec la o clinica privata, la un medic cu care mama mai colaborase inainte, dar care fusese in concediu.
Intram la el, (60 ron consultatia) de clinica privata.
Ne consulta si pe mine si pe mama, vine, se benocleaza, cu ochiul liber, cu instrumente, palpeaza, linge, gusta, sufla, tot ce stia el acolo.
Si diagnostic:
“infectie cu stafilococ in stare grava”.
Tratament:
2 eritromicine la 6 ore, claritin dimineata, chetotifen seara si inca ceva dar am uitat.
timp de 2 saptamini asta.
Dau bani si pe medicamentele astea, in final toata afacerea m-a costat 4 milioane.
Am scapat cu acest din urma tratament de petele mov/rosii mancatoare.
Concluzii:
Deci or fi farmacistii cum sunt, dar nici cu medicii nu mi-e rusine.
In sistemul de rahat de aici, nici nu inteleg de ce mai platesc asigurare si de ce platesc coplata, pentru ca medicul meu de familie a fost absolut inutil in toata faza asta, eu putand sa o mierlesc lejer daca stateam dupa sistemul ma-sii cu programari.
Si oricum, ca sa nu stau dupa sistem am platit bani din buzunar.
Cum spuneam in prima concluzie, nici medicii nu sunt mai dihai decat farmacistii, nu mi se pare ca trebuie sa trec prin 3 medici diferiti ca sa mi se puna un diagnostic corect.
Stiu ca vei sarii sa aperi breasla, dar cand esti pus in fata faptului de a fi bolnav si de a se face gafe pe tine, nu iti mai pasa ca exista si doctori buni pe pamantul asta.
O sa intrebi de ce nu am fost la urgenta, mi s-a parut de nementionat episodul,
fiindca m-am dus la urgenta, medicul dermatolog era in concediu si oricum nu lucreaza pe urgenta, mi s-a sugerat sa ma duc la usa lui si sa imping 10 ron ca sa ma primeasca fara trimitere.
La usa lui am aflat ca e in concediu.
M-am intors la urgenta si le-am zis sa faca ceva ca nu mai pot de mancarimi si ei mi-au facut o perfuzie cu glucoza, sau au vrut sa imi faca, ca am refuzat sa mai fac orice, cand mi-au spus ca sa ma duc peste drum sa imi cumpar branula si mai stiu eu ce.
Asta e.
si am uitat sa precizez, ca ulterior am aflat ca Nocivin mi-a prescris alea, fiindca el avea nu stiu ce intelegere cu firma respectiva si primeste nu stiu ce comision daca le vinde alora marfa.
Recomandările… Hai s-o pun pe următoarea, nu de alta, dar are legătură cu postarea de azi. Și, să văd dacă găsesc ceva în DC, că aseară n-am prea găsit nimic. Până atunci însă: LA MULȚI ANI, MAITRE TETRIS, zis și M3BIS!
Ana lu' Manole on 
Ana on 
silavaracald on 
Runia on 
pepe on 
mishulake on 
Lady A on 
Strigo on 
Trackbacks
[...] Medic versus pacient? Thu Nov 11, 2010 2:01 am Am primit ieri un comentariu de la prietenul nostru Radu Vasile, altul decât fostul premier țărănist, pe care sunt sigură că n-o să-l mai citiți, postarea fiind deja destul de veche, așa că îl redau mai jos. O fac pentru că nu consider breasla medicală ca fiind deasupra celorlalte, dar, mai ales, deasupra greșelii. Merită [...] [...]
[...] sa citesti: Medic versus pacient? Post Published: 11 November 2010 Author: admin Found in section: Si La Vara [...]
[...] peiorative. Despre cum ne chinuim să fim cât mai complicaţi, alambicaţi, complecşi: în comportament, în gândire, în vorbire, în îmbrăcăminte, etc.. Mergem complicat, mâncăm complicat, [...]
[...] Prea frumos…Nu pot sa nu ascult… [...]
[...] posta și o lucrare inspirată din această toamnă colorată și fotogenică, vorba lui Silavaracald, acum dăruit unei prietene. Îl postez alături de încă unul, care e pictat în ulei. La Cluj e [...]
[...] de rigoare: Burghi, Caius, Cosmin, Cristian Dima, Lisandru, Dan, Flavius, Maestrul Usca, Refu, Mel, Cristian, Teo şi Yanei, Vio şi [...]
[...] Obeadă, Gabitzu, Gabriela Elena, Gabriela Ilies, Geanina Lisandru, Georgiana Mocanu, Ioan Usca, Melami, Melicovici, Mirela Pete, Paul Gabor, Se-cret, Simion Cristian, Teo Negura, Turist Clujan, Ziarul [...]
131 Comments
Pe mine ma pune pe ganduri faptul ca medicul de familie nu l-a primit urgent. Adica, din ce stiu eu, alti medici isi pastreaza un numar de programari din cele zilnice permise pentru urgente. Adica, treaba asta nu stiu daca e reglementata, dar nu e cumva logic sa faci asta?
Restul, cu medicii specialisti, nu ma mira.
Există o listă de urgențe și pentru medicul de familie. Bineînțeles că e copiată probabil după vreun protocol din străinătate sau e făcută de cineva care n-a lucrat probabil niciodată în sistemul sanitar. Dacă pe lista aceea nu sunt trecute petele roșiatice spre violaceu, nu e urgență, deci se programează când e loc pe listă.
Aveam si eu un comentariu, dar am tot scris si am tot scris, asa ca s-a facut o postare. Daca nu te deranjeaza, o gasesti la mine pe blog
Cu referinta la cele doua postari ale tale.
Desi sunt de partea medicilor, accept si eu cu greu faptul ca nu beneficiez de cine stie ce servicii medicale prin spitale/policlinicii, eu platind o asigurare de sanatate exagerata pentru ce primesc inapoi de la sistem. Si am dat si eu de medici care m-au diagnosticat din usa, si prost. Dar ii consider cazuri extreme, uscaturile din padure. Pentru ca am intalnit si medici tineri, extrem de pasionati de meseria lor, pe care o fac in conditii de stres extrem, si aproape pe nimic
Radu Vasile a patit ce pateste orice roman care se duce la doctor. Incerca prima data la medicii de familie dar in cele din urma, ajunge la cei privati, scurtand un sir lung de vizite si asteptari. Eu ma duc direct la medici privati. Nu am rabdare sa stau la cozi, prin salile de asteptare si nici la programari. Nu stau la cozi, de felul meu. Daca sunt mai mult de 3-4 persoane renunt. Ii las pe altii mai rabdatori. Eu cred ca imi pot folosi timpul mai util, decat sa astept prosteste.
Subiectul e destul de interesant, mai ales ca eu am un baietel de 4 ani care la fiecare raceala serioasa trece prin tot felul de chinuri. Sa va explic. Merg la medicul de familie – e doar o raceala, care ii da un antibiotic usor ca asa a fost si data trecuta. Dupa tratament, nicio imbunatatire, asa ca ii da un atibiotic pentru tauri probabil, fara pansament (am aflat apoi ca trebuia si din acela), iar stomacul lui bebe mai sta o saptamana in agonie. Apoi merg cu el la urgenta unde dupa 2 ore de stat la coada primeste tratament nou. Injectii pentru o saptamana pe banii nostri, ca astea nu se dau cu reteta. Nu-i nimic, macar sa se faca bine. Trece si peste raceala asta. Cer de la medicul de familie ceva care sa il ajute sa treaca peste perioada rece fara alte neplaceri. De doua saptamani astept potiunea minune si nu mai vine!!! A, si nu va mai povestesc prin ce am trecut anul trecut, cand medicul de familie era cam de negasit asa ca am fost de 3 ori la urgenta in doua saptamani.
si asa, ca o parere din interior, cum am putea evita toate astea?
Mel, felicitări pentru acordarea dreptului la replică al pacientului nemulţumit. Nu că asta m-ar surprinde la tine! Cu siguranţă, fiecare dintre noi a avut cel puţin o experienţă negativă legată de medici, spitale, diagnostice. Din păcate, se popularizează cel mai mult acest gen de experienţe, uitând să mai povestim şi despre medicii care-şi fac treaba. Nu că n-ar fi normal să-i arăţi cu degetul pe cei care-ţi pun viaţa în pericol – ţie sau celor dragi ţie – cum a păţit şi Radu, pe acei medici autosuficienţi, ce se hrănesc din propria faimă şi pentru care, faptul că ai avut onoarea să-şi piardă cu tine 5 minute preţioase din timpul lui de SUPEROMSUPERDOCTOR, ar trebui să te însănătoşească instantaneu. Eu am întâlnit doctori din ambele categorii, dar sunt recunoscătoare pentru norocul de a fi întâlnit mai mulţi din categoria “celor verticali”.
@culniuza
Le putem evita doar dacă deciziile în ce privește sistemul sanitar se vor lua după consultarea prealabilă cu medicii practicanți. Nu e etic să reproduc din lista aceea de urgențe, dar te asigur că e literatură curată. Uneori de genul celei practicate cu succes de Eugene Ionesco.
@Adeline
Mă bucur că există oameni care gândesc așa. Nu e bine să generalizăm doar pe baza unor experiențe nefericite și să le uităm pe celelate, doar pentru că umoarea care ne stăpânește pe moment nu-i prea limpede.
Nu mai stiu cine scria cu raceala, dar mi-a adus aminte de copilarie.
Nu zic ca acest caz ar fi acelas, nu vreau sa indemn la nimic, doar voi prezenta niste fapte.
Cand eram mic, dar mic mic, 3 – 4 ani, nu stiu cum reuseam la 2 saptamini odata faceam amigdalita, sau popular galci.
Era un intreg spectacol, penicilina grupa mare si scapam, dar stiam deja ca in 2 saptamini o sa am din nou.
Ceea ce a dus rapid la instalarea unor probleme cardiace, pe care, medicul meu cardiolog le-a tratat, evident, tot cu injectii.
Dupa 2 ani de chin, aveam 6 ani deja, ma duc la un medic orelist, cu trimitere din partea medicului de familie, pentru a-mi fi scoase amigdalele.
Orelista, o somitate la vremea aceea in ORL, in Constanta,
a zis ca nu se impune scoaterea, ba chiar ca ar fi nebenefica, deoarece copilul (adica eu) prezinta gat larg si ca dupa scoaterea amigdalelor tot ce se opreste acum pe amigdale va ajunge la plaman si va fi mai rau.
Mi-a prescris alte injectii mai puternice.
Inima s-a imbolnavit si mai rau, au mai trecut 2 ani, aveam 8 – 9 ani, cand s-a instalat un reomatism poliarticular generalizat
si am trecut, ati ghicit, pe celebrul moldamin, facut saptaminal, timp de inca 2 ani.
La 11 ani, ajuns intr-o stare destul de proasta si cu inima si cu oasele (m-a mai ajutat si faptul ca am trait prin internate de mic), cardiologul meu a zis ca el nu mai suporta cate injectii mi-a dat, ca mare lucru daca nu o sa ies traumatizat psihic ddin toata copilaria aia, asa ca el recomanda scoaterea amigdalelor si ca oricine se opune el va face reclamatie mai departe, ca el isi ia pe raspunderea lui decizia.
M-am dus la un alt ORL-ist, mai necunoscut.
In mana cu scrisoarea de la cardiolog, am intrat la doamna doctor, i-am povestit.
Am observat ca in birou mai era un civil, probabil un cunoscut al doamnei doctor, oricum, unul care nu era imbracat in doctor, deci un alt civil.
Doctorita ma asculta, era o doctorita tanara, cred ca proaspat iesita din scoala, se uita la mine si intorcandu-se spre civilul respectiv spune cu mila:
“Ai Dane, opereaza-l tu pe micut, ca e pacat de el”.
Civilul s-a dovedit a fi (sa ma scuze daca nu ii stiu toate rangurile actuale, dar eu asa l-am cunoscut si il tin minte, drept Dan), doctorul orl Dan Dinca, care la vremea aia era seful sectiei ORL din spitalul de Urgenta constanta.
M-am dus la operatie, m-a cazat singur intr-o rezerva cu regim special spunand ca “sunt copil cu probleme si ca nu am nevoie de vreo chestie contractata de pe la alt pacient”.
M-a operat intr-o zi de joi.
Normal, la astfel de operatii ti se da drumu a doua zi acasa, el a zis ca nici nu vrea sa auda, m-a tinut 5 zile acolo, sub observatia lui atenta zilnica (nu conta, weekend, zi de lucru) si evident sub injectii
Cand a considerat el ca sunt restabilit (eu eram bine mersi de a doua zi, dar stie el ce stie),
mi-a dat drumu acasa.
La o saptamina dupa, am mancat prima inghetata reala din viata mea, iar de atunci nu am mai vazut picior de injectie.
Inima si-a revenit (eram tanar), reomatismul s-a ameliorat si desi, medical a ramas la stadiu de ameliorat, eu cred ca a disparut cu totul si inafara de mici raceli clasice, de curs nasu si stranutat nu m mai facut nimic de atunci.
Plamanii mei, cei de care doctorita celebra se ingrijea atunci, nu au nimic nici pana in ziua de azi.
Ai ca iar ams scris povesti
neata buna!
am schimbat anul trecut medicul de familie pentru c anu mai suportam modul in care ma jupuia de bani pt orice hartiuta, adeverinta;retete compensate n-am vazut niciodata,iar medicamentele mi le dadea direct din cabinetul ei, incasandu-ma cu pretul scris pe el din farmacie.
medicul nou inca nu m-a speriat si e disponibila mereu la program…sa speram ca va ramane asa! la prima confruntare cu ea, fiica-mea avea buline si eu i-am zis ce medicament doresc, ca ne luptam de multi ani cu problema respectiva. m-a acuzat voalat ca vreau sa-mi supun in mod deliberat copilul la un medicament extrem de toxic,chiar cancerigen, fara analize prealabile. am zis ok,facem. nu avea de unde sti trecutul copilului meu si la final mi-a dat dreptate.ca m-am simtit o mama incapabila,nu e esential,a procedat corect. mai bine m-am ofensat eu, decat sa ia o hotarare neverificata.
Mersi, mersi. Dar azi e ziua feciorului. Până la a mea mai sunt vreo 2 zile.
Măi, pe mine FB m-a anunțat despre eveniment, așa că n-ai decât să suporți consecințele!
Deci: LA MULȚI ANI!
LE: Mda, am verificat. Pe 13.11.
Oricum, să-ți trăiască flăcăul!
mama ce de scorpioni prin zona!
Ne-am împrietenit cu ei prin metode yoghine. Ne și pupăm cu ei dacă e cazul.
ba_laura-am citit “mama de scorpioni prin zona” si ma uitam,care ma???unde?
Cum ar zice francezu’, aşa e-n vie! Că ne place sau nu, în orice domeniu am fi, printre noi sunt/suntem multe scursuri, lepădături, oameni de nimic, oameni fără caracter şi alte specimene înrudite.
Mijloace de control şi prevenţie sunt doar relative. Aşa cum poţi găsi ţărani semi-analfabeţi buni de pus la rană, găseşti cu aproximativ aceeaşi frecvenţă jeguri umane în aula Academiei.
@aA
Nu era greșit nici așa, că doar sunt mamă de scorpion!
@Fascius
Exact. Caracterul nu ține de gradul de instruire, ci de educație poate. Asta când nu e genetică nesimțirea…
Băi, la mine să nu veniți cu bube d-astea.
… că le mănânc!
Doctorului îi plac numai alea cu cupa D!
Bubele adică?
Mel, mă refeream la altfel de “bube”… uofff! tare mai eşti tu neştiutoare!
Învață-mă, nu mă lăsa în neștiință!
doctor bisnitar
) comision la medicamente aa?
Medicul de familie se schimbă fără drept de apel dacă respinge o urgență sau dacă programează peste o zi (da, da!) sau o săptămână, o urgență! Să fim serioși, pacientul se primește pe loc în acest caz! Eu i-am schimbat Enyei pediatra, pentru că ne-a ținut cu febră (asta era acum vreo trei ani), la ușă, în timp ce ea consulta…adulți (pe bani grei, normal)! Nooo, a doua zi eram deja cu fișa în mână! Și acum suntem toți la același medic de familie. Sunt destui medici buni, nu trebuie să ne cramponăm de unul care are cabinetul peste drum. A noastră, că e o doamnă, lucrează în celălalt capăt al orașului. Trebuie să ne cunoaștem interesul, mai ales când e vorba de sănătate!
…dar tot farmacistele mă ”dor” pe mine, pfui! Adică asistentele, alea, știi tu!
@mirela, ai pierdut din vedere un al doilea aspect al prezentarii.
Programarea asta, in sistemul lui peste prajit, se face in doi pasi.
Mai intai te programezi tu la medicul de familie, dupa ce medicul de familie iti da trimitere, tre sa cauti sa te programezi la specialist, pe acolo pe unde esti primit cu trimiterea.
Dupa care, dupa ce ajungi la specialist, ala trebuie sa iti dea o reteta si o scrisoare medicala catre medicul de familie, ca, zice medicul meu de familie, altfel el nu poate elibera reteta compensata.
Deci dupa ce te duci la medicul specialist, suni si te programezi din nou la medicul de familie, iti ei reteta.
Ai putea crede ca esti un fericit, dar din acest moment incepe alergarea prin oras sa gasesti farmacia care are exact ce a scris medicul, care mai da si compensat.
Deci, daca intr-o zi de luni observi ceva anormal la tine, ai sanse ca in 3 saptamini sa incepi si tu sa iei un tratament.
Chestia care m-a ucis definitiv, a fost tocmai faza, ca vezi doamne trebuie sa vi de la medic specialist cu reteta si scrisoare medicala, dupa ce in prealabil ai ajuns la specialistul ala cu o trimitere de la medicul de familie.
Acest text fiindu-mi turnat cand eu am venit la medicul de familie, cu reteta de la un specialist pe care eu il consultasem la o clinica privata.
Vezi doamne aceasta reteta nu e din sistem, nu poate fi satisfacuta.
Asa ca am luat-o cu bani intregi.
Am schimbat medicul de familie, tocmai fiindca alalalt era in capatul celalalt al orasului, dar mai mult se astepta la fiecare consultantie sa imping ceva ca sa fie draguta.
Daca impingeam primeam orice.
Marturisesc ca si eu am invatat-o prost.
La actuala nu am impins nimic si nici nu am de gand, dar se vad rezultatele zic eu
Aici trebuie să te contrazic, Radule. De la medicul specialist din policlinică pacientul nu mai trebuie să se întoarcă la medicul de familie pentru rețetă, pentru că ăla e OBLIGAT să o scrie, doar astfel consultația fiind completă și decontabilă la casele de asigurări. Faptul că nu se ”coboară” la a o scrie, arată din nou cât respectă ei pacientul și sistemul sanitar în general. Mai mult de atât, medicul de familie NU ARE VOIE SĂ SCRIE ACEA REȚETĂ, dar, spre binele bolnavului, o face totuși, riscând amenzi de la comisia de medicamente și depășirea fondului de medicamente repartizat lui.
Cam asta-i treaba pe scurt.
@bibabum
Nu-i o noutate. Și în Occident se practică, ori cum noi românii suntem receptivi la orice…
Buna seara!
LA MULTI ANI, TETRIS! SANATATE SI BUCURII!
Bancul il spun mai tarziu
Acum ma pun pe citit!
La multi ani, la fiul Maestrului !
(presupun ca mai merge la scoala)
Si note bune la scoala
Pe scurt, am avut si eu o experienta aiurea la un doctor oftamolog. Din jermanica. Dupa ce m-o pus la un aparat unde se vedeau doar lumini ce te orbeau, m-o pus sa citesc ceva litere aiurea si apoi mi-o trantit un diagnostic total diferit de diagnosticul ce-l am de peste 20 de ani de la doctorul la care mergeam in ro. 120 euro consultatia. PLUS ca am asteptat in sala de asteptare (CA NU SUNTEM TOATE CUCOANE CA FATA DIN VIS). Clar am fost la alt doctor, alta distractie, alti bani.
Ce vreau sa zic? Ca nu e o problema doar de ro. Si in orice meserie is si uscaturi. Eu una ii respect pe toti care stiu sa faca ceva, au o meserie. Probleme am eu cu JURNALISTII care NU STIU ce inseamna sa-ti asumi responsabilitatea. Azi e alba, maine e neagra, desi stim ca lucrurile nu sunt deloc usoare. Nu-i trage nimeni la raspundere pt. ce scriu.
Leidi, bine ca ma tii curioasa
Tu vrei neaparat sa invat sa am rabdare 
Laura
Esti chiar asa de nerabdatoare?
Unde ramasesem, aseara?
Leidi, am ceva treaba, dar revin umpic mai tarziu
(am o vitezaaa…
@Radu Vasile, n-am pierdut din vedere aspectul, doar că mă refeream strict la programarea urgențelor de către medicul de familie, care e medic generalist.
@Melami, așa este, doctorița noastră riscă mult pentru binele pacienților, cred că o doare-n cot de alții, când e vorba de pacienții săi. Mi-a dat tratamentul periodic compensat, înainte să dau o fugă la control, dar a doua zi eram înapoi cu recomandarea specialistului, că fusese o lady!
Io nu-nțeleg de ce vă-nbolnăviți așa. Numai să faceți în ciudă la doctori la farmaciști… N-au dreptul și ei la liniște, să stea și ei la o bârfă, să joace un Solitaire, să stea pe mess și feis toată ziua? Hm? Niște sabotori pacienții ăștia, niște sabotori…
Azi m-am enervat și am dat la toți numa aspirine. Să se-nvețe minte.
Doctore, va rog sa-mi faceti si mie o reteta, as dori un bax de aspirina saracului. Multumesc.
Doc, io cred ca doftorii prea se ocupa de bolile trupesti si mai putin de psihic. Multe boli vin din interiorul nostru. De aia e si asa complicat.
Dacia Duster … tocmai face reclama la tv. Si stiti pe ce program? E cum ar fi la noi TVR1. Deci de stat. Pentru 11.990. Ce chestie, frateeee…
Pup, fata!
Dr. House, buna seara! Si a functionat treaba?
Gianico, apoi cred ca-ti trebe un bax, dupa ce ai secat toata balta aseara
@giana: îți dau dar să nu iei mai mult de 2-3 doze pe zi. Creează dependență.
@Lady_A: sărumâna. Păi sigur că a funcționat că am scăpat de ei. Ăștia n-o să mai revină, din două motive: 1. s-au vindecat sau 2: nu s-au vindecat și s-au dus la altul.
@ Doc, de unde stii?
Leidi
Laura, n’am secat balta de tot, mi’am lasat si pentru maine
@Giana: doc știe.
Dr. House, am inteles. E si asta o treaba!
Inseamna ca ramai cu cei care au cu adevarat nevoie
@ Doc, de unde stiu eu ca esti un doctor bun? cum ma convingi? de ce’as avea incredere in prescriptiile tale?
Doc, unde ai dreptate, ai
@Mirela
)
Nu voiam să identific un nou conflict, așa cum bine bănuia Radu V. că s-ar putea întâmpla, ci doar să ajut la înțelegerea unor fenomene. Da, doctorița ta riscă, dar pune intereseul tău de pacient înainte. Bravo ei! Ai ales bine.
@Strigo, Geo, Leidi
Vi s-a făcut de aspirine?
Nici măcar n-aveți scuza că suinteți răcite, ca mine. (Nu mai are loc bietul om bolnav de voi!
@Doc
Pun pariu că lucrezi la stat!
Sefa, amu ca-i noiembrie am o stareeee… tare aiurea, asa m-as baga intr-un barlog si nu as mai iesi de acolo. Pentru asa ceva n-aveti o aspirina?
Mel
efervescenta, altfel imi cade greu!
Laura, daaa! as lua o aspirina si m-as lasa calcata de urs!
Mel, ai venit la fix! acum se împart aspirinele! Tu de câte ai nevoie?
Giano, apoi e pacat de aspirina. Lasa-te calcata si fara
Maai, voi chiar i-ati dat aspirina la giana? Ca acum ma ingrijorez ca se arunca sub urs. E vreun doftor p-aci ?
Laura, s-a aruncat el peste mine nu eu sub el
Ajutaţi-mă carevaaaaaaa!
Stai ca vin sa-l pacalesc pe urs ca in balta ta sunt pesti . Sa vei cum fuge sa-si bage coada acolo
Măi, sunteți în plină fabulă!
Adică, fabulați!
Sefa, noi nu ne mai facem bine!
Dacă erați bine, ne mai întâlneam oare în formula asta?
Laura, îl păcăleşti azi sau când? ha ha ha
Mel, cu siguranţă, NU! Hai să dăm mână cu mână…. stai că nu-mi vine-o rimă!
oricum, rimează cu “nebună”
Hai sa dam mana cu mana
Si s-o punem de pomina
Hihihihi… ce poieta-s
Lasă, bre, că ai fost atunci, pe DC, când ne-ai suflat de sub nas imprimanta aia color!
Neee, sefa, toate suntem din acelasi lut
Sefa, … pfuai ce timpuri … nu am mai dat un ochi pe dc…
Sefa, amu ma incerc la poezii, ca ai vast doar ce ochi are fratelo lui giana… tuuulai!
Laurici, sar-na
esti o scumpică!
Scuze c-am dispărut, dar a trebuit să ies cu căţel.
Arici iar e lipsă la apel… hmmm…
Oaaau, canta la tv, un cantec care momantan imi place tare mult…
Gossip : it takes two.
Mamaaa, pe melodia asta imi place sa conduc. Dar si asa imi place. Nu am gasit-o pe you tube. Stii care-i?
Giana, sa speram ca-i bine aricelul.
Si acum vad pentru prima oara cine canta… e o tipa super grasa, dar are o carisma tare ca lumea. E pe scena desculta… imi place tipa.
Sefa, tema de barfit: Gossip
Am avut odată un pacient. L-am întrebat despre pofta de mâncare și somn, Zicea că mănâncă precum un lup și doarme precum un urs. L-am trimis la veterinar.
Laura, o caut acum. Recunosc, cu toata rusinea, că n-am auzit de ea…
Am ghicit eu că lucrezi la stat, Doc, după cum îți ”orientezi” pacienții!
Doc, unlike!
Io ma bag la nani, ca maine am drum lung inainte dupa lucru.
Sa dormiti bine, dragelor si dragule doc, ca numa’ tu mai duci steagu’ mai departe
Seara buna,
Mie cel mai periculos mi se pare faptul ca, pentru a avea constiinta lucrului bine facut, din ce in ce mai des, trebuie sa incalcam cate un regulament. Asta indiferent de domeniu, atunci cand avem calitatea de…prestatari. Cand suntem beneficiari, vedem greu diferenta
Stati sa va pun un cantec care mai imi place: “never give up-wonderful life”
http://www.youtube.com/watch?v=2bhAgDcx-lU&feature=related
Buna seara, andrusko
Noapte buna, Laurici
Multumim pentru muzici!!
Super melodie, Laurici!
…si noapte buna!
heiiii
@Lady
Cum a fost la Brasov? Cred ca ai prins ultima zi frumoasa..
Laura
noapte buna! am fost de’am luat o aspirina 
) scuze ca am intarziat!
Andruska, sara buna si.. noapte buna! uf.. am ajuns prea tarziu!
Andruska, inca sunt la Brasov! Maine dupa-amiaza plec!
Azi am facut instruiri si am dat teste. maine prelevez probe!
Asa si asa vremea. Cald pt Brasov, cer posomorat, mai un pic de soare… eh! ca de noiembrie
Ma faceti cam invidioasa cu aspirina asta!
Si io am ajuns tarziu aici, am cam citit in diagonala, asa ca intreb: se da la toata lumea?
Dr. House stie!
Asa intelesesem si io, da´nu stiam cum sa ma bag in seama!
Ma duc sa caut formulare pentru schimbarea medicului de familie
@Lady
Pentru ca ziceai de teste, am si io o intrebare: ai facut vreodat faza aia cu ”scoateti cate o foaie de hartie si…” ?
Io n-as putea sa ma abtin, macar in gluma. Doar sa vad ochii celorlalti.
asa am inceput, azi, instruirea
)) am inversat putin ordinea… ca sa vad nivelul de la care plec. intai testatrea, apoi explicat pe ce au gresit!
maine dimineata le centralizez. mi-am facut o imagine asupra necesarului de instruire pe anul viitor.
enunt: vreau sa-mi schimb doctorul de familie.
deoarece sunt cu el intr-o relatie foarte asemanatoare cu cea existenta intre solutia pt.frectie “diana” si piciorul de lemn. daca, bunaoara, ma duc la el si-i zic: don’doctor, vreau o trimitere la spitalul paracopitatelor cu stress neurovegetativ, da’ nu la oricine de-acolo, ci la insasi doctorul muu-muu, fix acolo o sa-mi deie o trimitere. fara sa clipeasca si fara sa ma intrebe ce ma mana pe mine in lupta catre acel spital.
acu cativa ani buni am fost la el sa-i prelungeasca concediul medical sotului meu, dupa o spitalizare. in timp ce era foarte concentrat, alaturi de asistenta,sa inscrie corect codurile in nu stiu ce catastife si formulare, eu tuseam pe scaunul din fata lui pana aproape la faza de voma. chiar ma simteam foarte jenata ca din cauza behaielilor mele nu se pot concentra asupra codurilor acelea absolut vitale.pana cand am realizat ca de fapt eu insami sunt un pacient al lui, ca el era doctor si ca nu ma intrebase de cand tusesc, daca am febra sau alte chestii din astea de facut conversatie sa mai treaca vremea.
a fost ultima oara cand am mai calcat in cabinetul respectiv, nu prea imi inspirase incredere nici pana atunci, dar de-acolo-ncolo am avut mai multa incredere int-o consultatie la corpul expertilor contabili decat la doctorul meu de familie. a’propos, la concediul medical cu pricina a buctat oricum codurile … sotul meu a aramas celebru printre colegi dupa ce s-a prezentat cu un concediu medical pt.sarcina si lauzie!
sa nu uit insa de enunt. de ce nu reusesc eu sa-mi schimb doctorul de familie? de cate ori aud de un doctor care-si chiar face meseria aflu imediat si completarea ca are oricum prea multi pacienti si nici vorba sa mai ia altii noi.
ok, ce atatea referinte, pana la urma oricare alta varianta mi se pare mai buna decat actualul . hai s-o iau sistematic…locuiesc la marginea unui mare cartier, in zona ar trebui sa fie foarte multe cabinete de doctori de familie. eu am reusit sa identific doar trei. niciunul nu mai primeste noi pacienti.
sunt prea putini doctori de familie? suntem prea multi pacienti?
ioi cat am scris!
iar-am uitat de mine!
Cred ca sunt niste fericiti!
Spune-mi, te rog, poti sa te opresti sa-i citesti si pe partea personala pe cursanti? Nah, adica daca-i destept, da-l vad cu un caracter urat – sigur nu-mi place
LE dragule, ai zis ca ai treaba dis-de-morning si io te tin sa ma aberez. Scuze!
ba_laura! dar ai avut ghinion, nu gluma!
buna seara!
Andruska, pot
ideea este ca nu trebuie sa-mi placa, desi remarc imediat persoanele de o anumita factura. Incerc sa nu fiu subiectiva 
ba_laura – seara buna!
da, se poate zice si asa, Lady A: curat ghinion
buna seara la toata lumea !
Andruska, inca n’am somn! Blestemata de aspirina ma tine treza. Are si astfel de efecte
)
Iti dai seama ca pe blogul sefei, vorbind cu tine, as fi , cel putin, incostienta sa indraznesc sa dau vreun sfat! Sunt pigmeu
Andruska, da sfaturi!
Am idei putine si fixe: coniac!
Vodka e mai prima, are alcool si glicerina !
@ Ba_Laura !
In Manastur sunt medici buni !
Prima medica de familie mi-a recomandat in loc de vaccin antigripal un detzi de palinka !
A iesit la pensie, da’ io n-am uitat recomandarea.
Copii, incerc sa ma bag la somn! Poate, poate…
Noapte bunicica! pe maine seara!
@Lady
La Bistrita am baut, intr-o sonda mare de ziceai ca-i vaza, un amestec de coniac cu lapte cald. Am zis amestec, dar de fapt stateau separate la inceput din cauza diferentei de temperatura.
La actuala medica merg doar odata pe an sa-mi iau recomandarea de analize, tablou sanguin , asa ceva .
Am noroc, este?
interesant! as incerca…
@mishul
Nu! Esti doar sanatos!
sau:
Da! Ca esti sanatos!
Mishul, ai!
Io m’am mutat de la nasa mea, vara mamei, doctor de familie, la doctorul de familie de la centrul medical unde-am lucrat. Medic bun, dar… Relatiile de familie n-au avut de suferit!
hai ca am fugit la perne! noapte buna!
Noapte buna tuturor. Si maine/ azi e o zi !
Noapte buna si o zi usoara maine pentru toata lumea!
Ma tirez
Aoleuuuu! Radu este personajul din “toate mi se întâmplă numai mie”.Da tare ghinionist mai este!
Eu ce să zic… şi cu bune şi cu rele…
Am experienţe legate de medici şi
– de înălţat pe soclu şi dus ofrande până la adânci bătrâneţi (în urma unui accident rutier din care am ieşit atât de motolită încât doar capul îl aveam întreg – de deştept ce e – un grup de medici au făcut pe dracu-n patru şi v-au dat posibilitatea să mă aveţi printre voi)
– şi de dat cu ei de-a dura ( deşi spusesem că băiatul meu este lovit în abdomen, un chirurg a considerat că trebuie scos apendicele şi trecând la fapte a constatat că de fapt avea ruptură de splină şi zău că nu a fost chiar simplu ce a urmat)
Una peste alta:
1. Nu există pădure fără uscături, dar să nu o defrişăm numai pentru că mai are şi uscături prin ea
2. Oriunde în lume sunt OAMENI şi oooameni !
3. Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, fiindcă in urma tratamentelor medicilor români, cu toate necazurile din sistem, am văzut infinit mai mulţi oameni vindecaţi decât omorâţi sau schilodiţi.
4. Să nu uităm că nu există nici o meserie în care să nu se greşească şi asta pentru că orice meserie este practicată de om şi nici un om , conform bibliei şi realităţii, nu este perfect. Că ghinionul, destinul, zeii sau dracul, fac ca greşeala să “pice taman” pe capul nostru… asta e, să zicem Doamne fereşte şi să scuipăm în sân!
@slvc, nu am scos de la mine povestea.
Pot eu sa il contrazic?
Treaba sta asa. Eu m-am dus la medic specialist din privat, am luat reteta, dar nu era compensata. Cum stiu ca am dreptul la compensat, m-am dus la medicul de familie.
Aceasta mi-a spus ca ea nu poate sa elibereze asa ceva pentru ca, atentie, reteta nu e din sistem, pentru ca eu nu am ajuns la medicul ala specialist cu trimitere de la ea, ca sistemul normal functioneaza…
Si urmeaza povestea pe care ti-am insirat-o mai sus.
Iti dai seama ca nu spun povesti de la mine, ci relatez ce mi se intimpla si atit
Povesti/pareri eu scot pe domeniile mele de activitate si atit.
Cateodata, mai emit relatari despre ceea ce am citit (fara insa a fi sigur pe ceea ce spun, putand oricand sa fiu contrazis de un profesionist), cum ar fi relatarile emise despre colesterol, cu ceva timp in urma.
Deci daca medicul meu de familie asa mi-a zis
Tu poti, ca tu esti din sistem
@laura, imi place optimismul oamenilor si si mai mult imi plac dictoanele poporului nostru, alea de impacare/resemnare.
Asa e, orice padure are si uscaturi, dar nu asta e problema majora.
Deci prin dictonul respectiv nu rezolvam problema.
Problema e, cum naiba faci sa nu cazi pe mana uscaturilor si cum naiba ii gasesti pe profesionistii aia adevarati, sau o a treia problema identificata, ce te faci daca omul e o semiuscatura.
Prin semiuscatura inteleg unul care in anumite conditii e profesionistul numarul unu si in alte conditii e uscatura numarul unu.
@gregorie, pai facusi bine, aspirina e buna in toate
Chiar ca si anticonceptional.
@ba-laura
Tocmai asta e problema stringenta a sistemului dupa parerea mea, ca il transorma pe medicul de familie din medic intr-un functionar bun numai sa noteze tot felul de coduri in nu stiu ce hartii, sa iti completeze retete si trimiteri si pa si pusi.
Mai grav e ca multi dintre ei, fie suparati pe viata, fie din prea mult neprofesionalism, fie din frica sa nu incalce regulamentul, aleg sa se comporte ca atare, asa ca, puteai tu sa si lesini acolo, daca nu aveai programare pentru lesinat, nu te baga nimeni in seama
Oricum nici vorba sa te bage cineva in seama ca tusesti sau ca arati ca dracu cand ai venit cu o alta treaba.
O alta faza a sistemului (@slvc, iarasi de la medicul meu citire, asa ca nu trage in mesager), e ca daca unu are programare, apoi ala e consultat, alalalt poate sa moara.
Eu eram racit acu o luna (continuare de la stafilococul smecher, care nu a disparut cu una cu doua, faza cu bubele a fost o manifestare), dar si sotia era racita.
Sun la medic sa fac programare, fac programare pentru mine.
Fiind orb, oricum nu ma pot duce singur pana la medicul ala, adica pot, dar daca am variante alternative, nu ma risc singur.
Asa ca am fost cu sotia la medic.
Medicul m-a consultat, mi-a prescris ceva si eu i-am spus, stiti ca si sotia e racita.
Si imi spune ca nu poate emite retete pe o singura programare pentru amindoi.
Asa ca am mai facut o programare pentru alta zi si pentru sotia.
De atunci m-am invatat si fac programare pentru toti 3 la medic, asa sa fie
Eu sunt baiat fin de felul meu, nu prea imi plac situatiile jenante, asa ca de obicei nu atrag atentia, daca nu am legea de partea mea.
Mama are mai mult succes cu medicul de familie, ii spune vreo doua si brusc ii aduce aminte ca e medic
Dar cum nu e mama, brusc uita
Asa ca eu acum folosesc alta tactica, ma duc si ii spun:
“M-a trimis mama sa…”
Asa ca sa nu uite de personajul important.
Oricum suna ciudat la cei 27 ani ai mei
@aurora, nu, doar ca pe alea le povestesc.
Vezi, suntem inclinati sa tinem minte lucrurile negative si sa le uitam pe cele pozitive.
Eu nu le uit nici pe unele nici pe altele, dar vezi tu, cand cineva face ceva bine, e aproximativ normal, isi face meseria, pentru aia s-a pregatit, aia a vrut sa faca, foarte frumos.
Dar cand cineva greseste si greseste repetat, bazat nu pe probabilitatea de eroare care exista in fiecare meserie, ci pe diverse trasaturi de caracter avute sau dobandite (orgoliu, infumurare, inganfare, screloza), sau diverse atitudini, atunci nu mai e frumos.
In momentul cand se intimpla altora, ne ultragiem, suferim alaturi de acel cineva, dar a doua zi am si uitat ca a existat incidentul.
In schimb ce ni se intimpla noua e mai important si ne marcheaza.
In plus, in prima postare, mi-am asumat rolul de avocat al diavolului, o denumire eleganta a ceea ce noi cunoastem drept gica contra, dar indreptat spre situatiile negative
Radu, mă bucur că nu m-ai lăsat singură cu subiectul ăsta.
De asemenea, apreciez și că le-ai răspuns celorlalți comentatori.
@all
Sper că am convins pe toată lumea că încerc să nu fiu subiectivă, chiar când sunt de cealaltă parte a baricadei. Ăsta-i defectul meu: trăiesc cu convingerea că nimeni nu e deținătorul adevărului absolut și că numai dintr-un dialog sincer putem învăța și îndrepta ceva.
@slvc, nu ai pentru ce, mi-a facut placere.
Si ca sa o exasperez pe @aura, am mai postat azi, la mine, inca un episod, dar de data asta, cu laudative la adresa medicului.
De asemenea, te-am si intrebat ceva pe un comentariu la postarea cu calculatorul la mine
Si uite asa sunt eu nesimtit si imi fac reclama…
Hai, bre, că nu-i așa. Eu te-am mai vizitat și cât timp ai șomat cu blogul.
Hai că vin!
din păcate pentru noi toți asta e dintre cele lejere (dacă pot să spun aşa); tot în Constanța o femeie a rămas fără un sîn pentru un cancer imaginar (plus citostaticele de rigoare).
@doctoru,
Acolo chiar nu stiu ce s-a intimplat.
Doctorul UNC (sper ca am scris bine numele) e unul din chirurgii buni ai constantei si nu am auzit sa greseasca pana acum.
Doctorita aialalta nu stiu despre ea.
Dar aici nu stii ce sa comentezi, in general astia in presa, in fuga lor dupa senzational, truncheaza si adapteaza informatia pentru a le servi lor.
Asa ca daca, exitirparea sanului, a facut parte dintr-o procedura medicala normala, deoarece gradul de incertitudine era foarte mare, ei nu or sa prezinte intreaga discutie, ei vor spune doar ca femeii i-a fost taiata tata pentru un cancer inexistent.
In cazul cancerului insa, situatia e mult mai complicata si adesea, deci noteaza adesea, se ia o decizie si mai bine sa fie una eronata, decat sa nu fi luat decizia si pacientul totusi sa fi avut ceva si sa moara.
Imi aduc aminte de un caz, din statele unite, cand unui om i s-a descoperito tumoare osoasa la unul din picioare.
S-au facut radiografii, s-au facut o groaza de chestii, iar medicul nu era sigur daca e benigna, sau daca e maligna.
Pe scurt intrebarea se punea, ii taie sau nu piciorul pacientului.
Daca i-l taia si nu era cancer, insemna ca i-a taiat piciorul degeaba (exact ca cu sanul),
daca nu i-l taia, se cheama ca putea sa fie cancer si se putea extinde.
Doctorul a trimis toate analizele si la alti medici renumiti si rezultatele s-au intors la fel de incerte.
In final medicul a luat decizia sa amputeze piciorul.
Cazul ajunsese in presa si era unul public deja si cand s-a anuntat decizia doctorului
toti au inceput sa puna presiune pe el sa nu taie piciorul omului.
El a facut-o.
Si surpriza, chiar era sarcom osos.