Am fost studentă acolo. Era să mă rătăcesc în el, dar am început să-l cunosc pas cu pas, să-i memorez mai mult atmosfera decât numele străzilor sau clădirile celebre sau statuile; și ce bine că a fost așa, pentru că multe dintre ele s-au schimbat între timp… Cunosc câte ceva despre stilurile arhitectonice, dar nu m-a tentat niciodată să-l judec prin prisma asta, atenția fiindu-mi atrasă de amănunte de genul celor furate cu coada ochilor, de viața bănuită în spatele perdelelor, de felul în care se îmbracă și vorbesc oamenii, de bibliotecile lor… Mergeam, când aveam ceva timp liber, pe Calea Victoriei, apoi o luam la întâmplare pe străzi, intram în librării, cofetării, mă holbam în vitrinele magazinelor, ascultam oamenii vorbindu-și, la priveam fețele, mâinile, uneori, când eram abătută, doar pantofii…
Am revenit în el destul de rar, de cele mai multe ori pe goană, unul dintre visele mele fiind să mai pot să călătoresc odată cu autobuzul și troleibuzul, mijloacele mele de locomoție preferate, pentru că doar așa am răgaz să-i observ pe oameni, să le ghicesc gândurile, dar mereu am fost pe fugă sau însoțită de persoane prea ”subțiri” pentru genul ăsta de transport. Atmosfera de pe timpul studenției mele s-a schimbat mult; a devenit aproape de nerecunoscut, mai ales în unele locuri. Mergeam într-o zi pe lângă Cocor (cred că așa i spune și acum, n-am verificat), și am văzut un grup de 4-5 tinere ieșite la fumat, lângă una dintre ușile de acces acolo. Erau înalte, sportive, bine legate, cu priviri supărate; genul ăla care crede că dacă zâmbești, dovedești slăbiciune. Una dintre ele le-a servit pe celelalte dintr-un pachet de țigări, pe care l-a aruncat apoi, gol, cu nepăsate, pe trotuar, deși era la doi pași de un coș gol de gunoi. În orașul meu aș fi avut curajul să-i atrag atenția fără să-mi fie teamă că mi-o iau, dar, acolo, m-am mărginit să mă uit lung la ea. Mi-a răspuns cu o privire cruntă, de Nikita nebuhăită încă. Începând din acel moment însă, am început să observ murdăria orașului. A străzilor, a locurilor virane, a oamenilor… Capitala n-a strălucit niciodată de curățenie, dar parcă așa ca acum n-a fos niciodată. Bucureștenii get-beget dau vina pe venetici. Am un amic care pur și simplu i-ar închide pe toți în lagăre, după care i-ar trimite acasă. Mda. O atitudine nu prea tolerantă, mai ales dacă am în vedere că nici strămoșii lui nu și-au păscut oile cu Bucur, ci prin fostul Imperiu Austro-Ungar.
Ei, dar n-am de gând să deschid aici o controversă pe tema asta, pentru că nici provincialii noștri nu-s mai buni; pentru toate relele din țara asta, dau vina pe Miticii din București, niște ”incompetenți”care ”taie și spânzură după propriul plac”, uitând că majoritatea prim-miniștrilor noștri au fost și sunt de pe alte meleaguri decât Bucureștiul; guvernul, la fel; iar în Parlament pur și simplu suntem reprezentați proporțional toți, din toate zonele.
Dar hai să lăsăm aiurelile astea și să privim câteva clădiri care mi-au sărit în ochi când mergeam cu taxiul pe străzile lui. Nu sunt nici măcar celebre; doar frumoase și amintind de vremurile când capitala noastră era considerată a fi Micul Paris.
la taifas despre reconversii profesionale și șmenuri farmaceutice | DAP on 
Ana lu' Manole on 
Ana on 
silavaracald on 
Runia on 
pepe on 
mishulake on 
Lady A on 
Trackbacks
[...] Bucureștiul care-mi place Thu Jan 20, 2011 8:00 am Am fost studentă acolo. Era să mă rătăcesc în el, dar am început să-l cunosc pas cu pas, să-i memorez mai mult atmosfera decât numele străzilor sau clădirile celebre sau statuile; și ce bine că a fost așa, pentru că multe dintre ele s-au schimbat între timp… Cunosc câte ceva despre stilurile arhitectonice, dar nu [...] [...]
[...] de tristeţe de care îngerii auziseră când îi vegheau pe muritori. … Eram o stea cu cinci colţuri arzătoare, poleită cu praf de diamant ceresc şi cu raza-mi împletită de cunoaşterea [...]
[...] Gabriela Elena, Carmen, Cristian Dima, Dispecer Blogosferă, Năbădăiosul Carmen., Cati, CELLA,Silavaracald, Daurel ,Rezonanțe [...]
[...] Negura, Adela, , Aurora, Vania, , ,Nea Costache, Theodora Marinescu, Gabi, Supravieţuitor, Silavaracald, Redsky, Scorpio, se-cret, Gina, Elisa, Gabriela Elena, Carmen, Cristian Dima, Dispecer [...]
[...] Marele premiu – Pentru că-mi place: Şilavarăcald 2. Blog literar (cu trei secţiuni: critică, jurnal, creaţie): Bogdan Onin (creaţie), Adela [...]
95 Comments
Fatada pe care ai fotografiat-o sta asa de la revolutie. Intr-o buna zi ai sa o vezi la stiri, cu reporterii calare pe resturile de moluz, cautand nefericitii care sa-i poata arata la stiri.
De fiecare data cand trec prin zona Matache ma gandesc la asta, mai ales ca pe acolo trece si tramvaiul, adica are cine sa o serveasca din belsug cu vibratii…..
Păcat! E chir o clădire frumoasă. Amintește de casele pe colț fotografiate acum ceva timp de Redsky, în Timișoara.
Nu stiu daca nu vorbesc prostii, dar parca imi amintesc ca mi-ar fi spus cineva ca acolo a fost un teatru, sau ceva asemanator.
Să ne lămurească capitaliștii!
Sunt un provincial ( şi pe deasupra şi ardelean ) deci – nu-mi place Bucureştiul nici de frică – o spun cinstit.
————–
După cum ai observat frumosul va fi ERADICAT, că nu serveşte interesului nimănui, şi nici măcar arhitectului general al capitalei. Mai bine bagă-n buzunar o şpagă sănătoasă de la proprietarul clădirii ( ruinei acum ), şi îşi dă avizul să se construiască un ” superb ” mall.
————–
Dacă stăm strâmbi şi judecăm drept trebuie să recunoaştem că nici o capitală europeană nu excelează în linişte sau curăţenie.
E o chestie specifică marilor aglomerări urbane ( chiar şi Parisul spre seară începe să devină mizerabil – nu chiar ca cel mic, dar totuşi ).
Mai potrivit ar fi titlul de Micul Istanbul. Deloc ironic sau jignitor acest titlu, Istanbulul este un oras maret, plin de contraste, avand o frumusete aparte, compliment ce poate fi adus si Bucurestiului, fantastic in felul lui si mocirlos, dar si divin, cum spunea Malaele.
@kekee
Ai dreptate, Parisul arată uneori spre seară mizerabil. Dar în fiecare dimineață străzile lui sunt spălate; chiar și în mahalaua unde aveam noi hotelul, vedem un domn îmbrăcat în costum special, impermeabil, care supraveghea curățirea străzii, culegând, cu un băț special, gunoaiele mai mari pe care nu le putea duce canalizare și depozitându-le într-un tomberon mobil. Și asta zi de zi.
@Lucius
Ai dreptate. Totuși, aș prefera să-și definească singur stilul, dar nu în felul în care pare că încearcă s-o facă acum.
Tin minte o perioada in care imi doream cu disperare sa studiez in Bucuresti. Cu timpul insa am realizat ca nu as fi putut trece peste mizeria din oras si nu as fi reusit sa ii mai vad si partile pozitive
Nu stiu cum de Bucuresti a fost numit vreodata Micul Paris… Nu pot sa-mi imaginez… Cred ca Bucurestiul ESTE cel mai urat oras pe care lam vazut vreodata. Dupa ce m-am intors de la Paris anul trecut, am avut un soc cand am ajuns la mine in cartier. Ca si cum m-as fi intors in ghetou sau ceva de genul asta…
@Alba
Plus că nu prea te încuraja maică-ta să mergi acolo, considerându-l un oraș periculos pentru o fătucă așa de faină ca tine.
@Madame la Pissique
În perioada interbelică se pare că era o mică bijuterie arhitectonică. Din păcate, în loc să prezervăm clădirile alea, mai bine le demolăm și înălțăm catedrale ale mântuirii, bănci și malluri.
Deși nu-s bucureșteancă, aș fi fost tare mândră dacă am fi avut o altfel de capitală. E oglinda noastră, în cele din urmă…
@SLVC: D’acord. Pentru ce spuneai, e nevoie de primar (plus anexe, consilieri, arhitecti,urbanisti etc) nu doar cu orgoliu si demagogie, ci cu personalitate+competenta+iubire pentru urbe (nu d’aia libidinoasa, ci din aceea realista
)
Prima poza este de la Universitate. Peretii mai sint si acum plini de grafitti.
Ce chestie…pozele urmatoare sint facute pe str. Buzesti. Chiar zilele astea cladirea din poza 2, unde a fost cinematograful “Feroviarul” si care a luat foc in 1989 ( i-au dat foc tiganii care stateau in ea, nu va imaginati ca e cine stie ce conspiratie ) a fost demolata, inclusiv hotelul Marna. Are Oprescu in cap sa faca un mega-bulevard pe acolo si ca atare a pus jos toate cladirile, expropriate sau nu.
Bucurestiul pare un oras urit pentru ca oamenii care il locuiesc sint si ei uriti, in marea lor majoritate. Asa ca spatiul pe care il ocupa n=are cum sa fie altfel.
Cel mai linistit oras pe care-l stiu mi se pare Campina. Are un aer…special, desi si acolo sint blocuri. Poate pentru ca localnicii par a fi niste oameni cumsecade.
Mare păcat de clădirea aia, Miorlaule. Nu că ar fi fost vreo capodoperă arhitectonică, dar avea măcar măreția unui nobil decăzut, nu lustrul unui parvenit, așa cum mi se pare că văd la mastodonții ăia cărora li se spun vile de către îmbogățiții peste noapte.
Probabil că merita refăcută, chiar și dacă i-ar fi păstrat pereții rămași în picioare și doar ca elemente de decor. Dar, mă rog, probabil că încurca niște planuri…
Toata zona respectiva e pirloaga, lasind locul liber pentru fanteziile pe bani multi ale primarelui. Chiar si in Bucuresti exista citeva imobile carora li s-a pastrat si restaurat fatada, interiorul fiind complet refacut si uneori chiar supraetajat.
Bucurestiul e potretul perfect al lipsei de stratificare sociala: taranii stau la un loc cu orasenii, tiganii locuiesc in acelasi perimetru cu oamenii cu stare, de-asta are totul imaginea unui haos. Ceausescu a reusit sa ne dea peste cap pe toti in orasul asta, de-aia e o varza completa si nimini nu mai e la locul lui. E firesc ca urmele istoriei zbuciumate sa se iteasca pe pretutindeni. Nici nu avem ce pune in loc, caci ne-am pierdut amintirile si tot ce avem la indemina sint geamurile de plastic, usile metalice, fatadele in culori tipatoare si gresia luata la oferta din Bricostore. Nu-i de mirare.
In centrul vechi sint stradute intregi desfundate, luate in stapinire de tigani care-si intind boarfele colorate la geam, printre ziduri colcaind de sobolani. Bine ca nu ai ajuns si pe acolo.
Păi da, noi asta ştim să facem. La distrus ne pricepem cel mai bine… Din păcate.
MAAAI, OMUL SFINTESTE LOCUL!!!!!!
Haideti sa ne plangem ca nu suntem in stare de nimic!!! Ca asta suntem in stare!
O pus mana careva pe o lopata sa faca ceva in fata blocului? Sa planteze un pom, o floare?
Strazile arata fain si curate in strainatate, caci oamenii FAC! Daca eu in fata gradinii nu plantez nimic, nu fac curat, nu aranjez. E MIZERIE SI URAT! Si nu vine statul sa-mi dea bani ca am plantat ceva!
Cine credeti ca o adunat urmele lasate de artificii din seara de revelion din fata casei? EU! (eu nici nu am fost acasa atunci, dar tot am strans si am facut curat) La fel si altii sau asociatiile de locatari! DE CE exista asociatiile astea? DOAR sa se planga lumea!
No, ca m-am enervat!
La vreo zece ani dupa ce am ras-o, m-am intors pentru vreo saptamina. Asta dupa ce petrecusem o saptamina privind cladirile Parisului. Ei bine, in acea saptamina am incercat sa vad Bucurestiul, asa cum privisem Parisul. Si uite asa am reusit sa descopar ce nu vazusem in 35 de ani. Cladirile, desi rupte, sunt superbe. Cecul, Carul cu Bere si fiti atenti, in viata mea, desi am stat la o aruncatura de bat, nu mi-as fi putut inchipui ca sediul Ministerului de Interne, de pe cheiul Dimbovitei poate fi, o bijuterie arhitecturala. Aflati ca este. Iar aici puteti constata ca am dreptate
http://anticariatultau.ro/test/Bucuresti_Ministerul_de_ineterne_circulata–Ilustrata_Dep._A.G.L_30566.jpg
Miorlau, esti mai mult tepos decit pufos :lol:
@ Laura Ai perfecta dreptate. Mai mult ne plingem, noi aici, decit facem. Asta iarna, dintr-un bloc de 10 etaje, nici macar un barbat nu s-a gasit sa ia o lopata in mina si sa curete zapada. Am stat si m-am gindit: ori o fac eu si ma ia lumea drept nebuna cind ma vede cu lopata, ori ma potolesc. Am ales varianta doi. Aia e.
@ papagigli Da, folosesc gel pentru blana si poate de-aia ti-am lasat impresia asta.
Si mie imi place in Bucuresti doar 3-4 zile, timp in care sa vizitez, sa vad o piesa de teatru, daca se poate, sa ma bucur in Cismigiu si de latura boema a capitalei.
La inceput Dumnezeu a dat ca femeia sa-si gaseasca barbatul perfect in orice colt al Pamantului..
…apoi Dumnezeu a facut Pamantul rotund!
no, seara buna lume
erata
Cinematograful, tot Marna se chema la origini;
In rest, asa este, toate cladirile “de colectie”
pe care n-au pus mana smecherii, sunt o ruina.
Traiane, adeca solutia e: sa puna mana smecherii pe cladiri
@Laura
Cam asa!
Alternativa am sugerat-o aseara…
Traiane, sa vezi ca or sa vina timpuri bune si in Romania. Eu asa cred
Da, măi, dar ”șmecherilor”, clădirilea alea nu le spun nimic. Că, deh, n-au termopane fumurii, enșpe mii de încăperi, jacuzzi etc.
Așa că le lăsăm să se dărâme, după care constatăm -neapărat cu o comisie de arhitecți șă ingineri constructori- că structura le e viciată și le dărâmăm.
Ciao !
@ laura
Peste o sută de ani.
Brucane, ești optimist!
$ slvc
Io ce ziceam în primul meu comentariu ?
Nu mai e nimic de făcut, românia e putredă.
Arici
apoi io am am sanse sa prind, ca vorba aia, is strigoiutica, da’ tuuuu 
$ slvc
Păi vreau să vă văd pe unul din voi peste 101 ani să îmi demonstreze că m-am înşelat.
Arici, aici gresesti
(ca ro e putreda)
Aş fi cel mai bucuros să mă înşel, DAR NU MĂ ÎNŞEL .
Ştii că nu vorbesc despre chestii pe care nu le cunosc. Aşa e, E PUTREDĂ !
Putred e pentru mine ceva mort. Ori Romania nu e putreda. Familia mea, prieteni de-ai mei traiesc acolo. Si nu sunt putrezi. Plus ca sora mea are gaini, iepuri, care nici alia nu sunt putrezi! Iar o parte din sufletul meu e acolo. Si nu e putred!
mah, ce îi spun eu şi ce înţelege ea.
Bine, nu mai zic nimic.
Arici, imi doresc sa spui. VREAU SA TE INTELEG CORECT! Ajuta-ma, te rog
Povestim până mîine, ca să-ţi explic de ce spun asta. Îţi spun doar că nu vobesc aiurea, şi că ştiu ce se va întâmpla în viitori ani în românia.
Păi, zic că iar reluăm discuția de pe blogul ariciului.
Așa că mai bine băgăm un banc! CU BULINĂ ROȘIE!
Primit de la Miorlau, dar într-o formă mai decentă. Mi-am permios să-l completez, ca pentru adulți.
O tipa, tatuata din cap pana-n picioare, facea plaja la nudisti. Un tip vine langa ea, o studiaza din cap pana in picioare si o intreaba:
– Nu va suparati, aveti cumva pe pulpa stanga un tatuaj cu zambetul lui Iliescu ?
– Da!
– Doamna, cat il admir pe acest om… imi dati voie sa-l pup?
– Pupa-l domnule.
– Multumesc!
Pupa omul pulpa stanga, iar apoi intreaba:
– Dar pe pulpa dreapta este tatuat domnul Vadim?
– Da.
– Imi dati voie sa-l pup? Va rog mult!
– Pupa-l, dar te rog sa pleci apoi,ca-mi iei soarele!
Il pupa si pe Vadim, iar apoi intreaba din nou:
– Doamna, cumva intre picioare, cu ochii incrucisati, este domnul Basescu?
– Da.
– Doamna, lasati-ma sa-i dau 3 puli in gura… ca atata m-a enervat cu taierea salariilor…!
Mel
Eu am copilarit in zona Universitate-Teatrul National-
astazi ,cand bat stradutele copilariei mele,imi
sta plansul in gat,totul e scorojit daca nu daramat,
miroase a mucegai si nepasare, mai curat e in cartierele “muncitoresti”!
MESERIAŞŞŞŞŞŞŞŞŞ BANCUL !!!!
Apoi nu trebe sa inteleg totul dintr-o data. In pasi mai marunti imi ajunge. Tra sa inteleg.
Sefa
Ioooooi!
slvc
Tocmai ai spus in banc ce-i putred p’aici.
Laura îţi spun sincer, n-am chef să povestesc pe subiectul ăsta că mă enervez, şi nu vreau.
Dacă vrei mă crezi, dacă nu – nu .
O să-mi dai dreptate când o să te convingi singură.
$ slvc
Nervos era ăla, nu se mulţumea cu 1 ci 3
Arici, tu privesti tema prea EMOTIONAL. Si cand analizezi o problema emotional, in general nu e o analiza corecta. Clar nu? Emotional, subiectiv nu e obiectiv.
OK, lasam tema, ca nici eu nu vreau sa enervez pe nimeni.
M-a lovit o pofta de langosi cu brinza…intr-un mare mare fel
Chiar mi-ai dat de înţeles că mă crezi un pulifrici analfabet care habar n-are ce vorbeşte .
Îţi doresc succesuri în romanela.
Trei barbati stateau pe o banca in Piata Rosie din Moscova. Dupa o perioada unul din ei ofteaza greu. Dupa alte cateva momente, al doilea ofteaza si mai adanc. Al treilea priveste atent in jurul lor si sopteste ingrijorat:
- Ssssst! Nu vorbiti despre politica in public!
$ miorlău
Chiar am terminat ultimele doo porţii de tiramisu, aşa că langoşii tăi nu pot să-mi producă nici o poftă.
buna seara!
hmmmm….
mai, mai, mai….
tulaiiiii!
Arici, esti taaaare rautz. GROAZNIC DE RAUTZ! Si daca as putea acum ti-as smulge cel putin cinci tzepi! Si apoi ti i-as infinge in limba, asa sa te doara, na!
LE: ce îi spun eu şi ce înţelege EL
Oooo, păi dacă începți cu perversiuni, eu merg la desene animate. Că tot strigă Ziurelul după mine, să comentăm!
Sefa, pai unii chiar merita umpic torturati. Si asa l-as tortura acum pe arici! Ca restul sunt prea pajnici
Si Giana pe unde umbla cu Andru?
Sefa, daca desenele nu-s despre politicieni, nu aveti ce comenta
Laura
Strigo-maso!
O seară bună vă doresc, mă duc la desene animate.
No, ceva pe placul ariciului, ca prea l-am torturat. Amu sa-l gadilam umpic
Un popa ajunge in Rai si vede ca un sofer de taxi a ajuns intr-o functie mai mare ca a lui. Se duce imediat la Sf.Petre:
-Pai cum vine asta, prea slavite, eu care am fost o viata slujitorul Domnului si am tinut atitea predici la viata mea, care am adus atatia oameni la biserica. E drept ca mai adormea cate unul…dar…Si sa ajunga un sofer de taxi in functie mai mare ca a mea???
-Nu am ce face, zice Sf.Petre, asta este politica de aici si lumea cand se urca la taximetristul asta in masina nu numai ca statea treaza dar se si ruga…
Arici, macar citeste bancul, ce naiba!
Acum chiar ma superi
Sefa, arici, voi chiar ati plecat la desene animate????
ASA JIGNIRE CHIAR MAI RAR!!!!
Pai bre Laura, te iei de patrioti si apoi te plangi?
Giiiiiiiiiaaaaaannnaaaa !!!
Eu chiar la desene am prestat!
Că altfel nu voia să adormă împielițatul.
Și, în timpul ăsta, Amor și cu Lili mi-au distrus o pernă ornamentală.
Îmi bag picioarele în ea de viață!
Ăstea probleme, nu ce ziceți voi!
Traiane, ma simt jignita ca au plecat de pe blog sa se uite la desene animate.
Sa fie clar, fiecare are dreptul sa face ce vrea chiar si asta: de a prefera desenele animate, in locul discutiilor pe blog.
Te salut si acum plec, caci nu-mi place sa fiu asa tratata.
Baaaaaaai, asta se cheama sabotaj, ca de-i zic altfel, jignesc pa vre-unu’!
daaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!!!
care m-o strigat? sau mi s-a părut??
Seara buna, copii
Haidi bre, ca se-ncaiera copii!
aloooooo!!! aici vulturul! receptie! Bazaaaaa!!!
Giano, astia fujira de noi!
Buna seara, Giana
Sefa, pe tine te inteleg ca ai plecat ca te-a chemat Ziurel, dar cum a scris ARICIUL, pe el nu-l inteleg. De fapt, il inteleg foarte bine: il enervez. Nu vreau sa-ti enervez comentatorii si ma retrag.
Va pup dragilor
bai, ce-mi plac mie discutiile astea in contradictoriu, astea virtuale!!
Laura, te rog eu sa nu iei decizii pripite. Mai suntem si noi pe aici, nu? Noi nu contăm?
Pana nu striga sefa la ei…
mda… ce sa mai zic? Nu-mi ramane decat sa sper c’a fost o mica neintelegere!! Ar fi chiar pacat sa fie altfel…
Si ce facem ? nani???
Păi se pare că la asta ne pricepem cel mai bine…
Eu personal nu mă culc la ora asta. Aştept poate se întâmplă vreo minune…
Stau cu tine!
Stăm aşa pe uscat?
Pai nu mai ploaie la voi?
Măi, repet: îl am pe Ziurel la mine. Și n-a vrut să adoarmă fără mine. Ce o fi așa de greu de priceput!?
Apoi m-am apucat de curățenie, că aștept musafiri, iar cu el nu s-a putut.
Ofofofof!
Acum mă supăr eu că vă supărați pe mine!
@Mel
Da’ cine-i suparat pe tine?
Atat ca sa creat o chestie naspa.
Pe starea asta de non-combat,
va zic NOAPTE BUNA !
Păi, Laura a vorbit la plural.
Ce bine că veniși Traiane! Termini tu de dat cu mopul pe hol, că-s ruptăde șale, ca Didina.
Hai că merg la culcare.
Ne vedem mâine, mai veseli și cu mai mult chef de
ceartăvorbă.Noapte buna, Trăienel!
Noapte buna, Melania
Noapte buna, Laura
Noapte buna, Arici
Miorlau
Chestia cu gelul si blana…ta, a fost mai tare decit bancul cu Traienel
@ slvc
Păi nu s-a certat nimeni.
Lui Laura i-a sărit muştarul. Nu prea văd de ce. La tine era clar că azi nu prea ai timp.
Ce fras’ că ar cam trebui să-ţi ştie lumea programul.
Marţi zi de Păpuşu’ ( că ai cabinet acolo ), Joi zi de Ziurel ( că-l ” închiriezi ” de la Ama ), Vineri începi mai târziu serbiciul, Sâmbătă şi Duminică – Ibăneşti .
Şi chiar dacă nu l-ar şti lumea , nu eşti tu la cheremul nimănui.
Blogeala e o distracţie nu o datorie.
Bai, da’ ce draci sunt eu, zburator? Cum apar, cum va ia somnul? Fetelor, nu va e teama c-as putea profita de situatie?
MmmmDa, am ajuns sa vorbesc, ca onanistii, cu tastatura
pup u
$ Laura
Am cetit ce s- întâmplat în lipsa mea.
Măi, io am salutat lumea ( că aşa m-a învăţat mama că e frumos ) şi am plecat ( că mai are omul şi alte treburi de făcut, nu de stat toată ziulica pe blog ).
Acuma vis-a-vis de faza cu :
” Arici, macar citeste bancul, ce naiba! ”
hai să-ţi explic vreo 2 chestii :
1- Am urât armata pentru că trebuia să am de-a face cu o grămadă de imbecili, şi să execut ordine primite de la unii din ei.
2- De la vârsta de 14 ani am făcut cam ce am vrut eu ( excepţie face nefericita perioadă pomenită mai sus ), nu am mai ascultat nici măcar de părinţi ( chit că de câteva ori ar fi trebuit, dar asta e, am suportat consecinţele şi nu m-am plâns la nimeni ).
Concluzie :
Având în vedere caracterul infect pe care îl am şi faptul că-s o persoană cu o aversiune mărită vis-a-vis de ordine, mă îndoiesc că acuma când mă îndrept cu paşi mari de 40 de ani, o să mă apuc să execut ordine chiar dacă vin de la o făptură diafană şi drăguţă ca şi preţioasa dumneavoastră persoană.
Probabil că în lumea dumitale TU dai ordine şi lumea le execută.
În lumea mea IO fac cam ce vreau, deci nu execut ordine . Am greşit, există o excepţie: execut doar în cazul în care sunt dator acelei persoane ( ceea ce nu cred că e cazul de faţă – oi fi io un amărât rupt în cur, dar nu-s dator la nimeni ).
PS.
Laura dragă, lumea ţine la tine, dar nu sări calul, pentru că nu suntem la cheremul tău.
Domnu’ Traian, nu cumva ne-am mai întâlnit în viaţa asta ( pe bloage zic ) ?
Că am o vagă senzaţie de deja-vu. ( e doar o senzaţie ).
Semănaţi cu un vechi prieten d-al meu.
@keke
Nu.
Articolul e tortul iar bancurile ciresele
)))).
Sa revenim, trebuia sa mergi cu metroul si acolo puteai sa observi calatorii, intredevar trebuiau alese niste linii mai putin aglomerate. Si mie imi place sa fac pe observatorul in mijloacele de transport, dar cred ca e din cauza ca le folosim foarte rar ca altfel cred ca le uram deja.
apropo de studentie imi amintesc de studioul Casandra unde vedeam piese de teatru jucate de studenti. Nu stiu cum o fi in alte orase, insa cred ca Buc are o viata culturala foarte bogata.