Ai grijă!

Mi se întâmplă câteodată, când plec de-acasă și mă petrece ”peștișorul”, să-mi zică: ”Ai grijă cum conduci!” sau ”Ai grijă ce-i spui lui X când te întâlnești cu el/ea…” sau ”Ai grijă!” în general.

Ei bine, pe mine, îndemnul ăsta care vrea să mă asigure de faptul că celuilalt îi pasă de mine, mă scoate din sărite pur și simplu. De ce? Pentru că-mi induce o stare de nesiguranță. Nu că aș fi așa de felul meu, dar dacă-i dau altuia impresia asta, poate că totuși sunt măcar puțin; adică suficient încât un observator atent ca el să remarce;  în plus, nici nu-mi dau seama de asta, ceea ce e și mai rău!; adică, neghidată corespunzător, aș putea-o da în bară; să intru cu mașina în gardul vecinului când dau s-o întorc sau să-i zic șefului că-i o vită încălțată sau, în general, s-o fac de oaie, să dau cu oiștean-gard și cu gardul de pământ.

Plus că mai sunt și îndărătnică de felul meu. Când eram mică, era suficient să-mi zică maică-mea, la ieșirea din casă: ”Să fii cuminte!”, ca, ieșită pe terenul de joacă, s-o caut cu lumânarea. Iar cine caută, găsește. Adică în mod sigur dădeam peste vreunul care și-o cerea, cum ziceam eu. Și ține-te încăierare cu respectivul, că, deși eram doar o mână de om, mă agățam de bietul copil ca boala de om, așa că ieșea cu zgârieturi, cucuie și alte alea, motiv din care nu eram extrem de populară, dar inspiram oarecare respect micilor zurbagii. Nu mă dovedeau decât adunați în haită. Dar nici atunci întotdeauna, că eram antrenată de la bunici, unde coabitam  două generații de copii, adică nepoți/nepoate cu unchi/mătușe, veri/verișoare de vârste apropiate; știți deja, v-am mai povestit despre asta. Deci, la îndemnul lui: ”Ai grijă cum etc!”, drăcușorul din mine râde de se dă de-a rostogolul, după care îmi zice, șmecherește, făcându-mi cu ochiul: ”Daaa, cum să nuuu! O să aaam!”

Sau, alta, și mai cruntă! Maică-mea! Care visează ”semnificativ”, nu ca mine, lucruri pățite sau legate de gândurile mele. Ani de zile m-a torturat cu avertizările ei de genul: ”Vezi că te-am visat rău azi-noapte. Se făcea că…” O metodă mai bună de a-mi ruina ziua nici că găsea oricât ar fi căutat. Și -culmea!- o făcea din iubire! Deși știam cam cu ce se mănâncă visele astea, tot mă atingea îngrijorarea ei, iar când îi vedeam fața crispată, aia eram: un zombi pentru întreaga zi. Călcam ca pe ouă, mă temeam și de umbra mea, vedeam în orice fapt banal unul premonitor, un pericol ascuns, gata să te înșface într-o clipă de neatenție. Ce mai, seara eram stoarsă de energie ca o cârpă pusă pe calorifer la uscat. Nici salivă în gură nu mai aveam. Iar când să adorm, eram încă cu (scuze de cacofonie!) inima în gât, că deh, ziua nu se termină decât la 12 noaptea și cine știe ce pericol m-o paște în somn; poate oi uita să mai respir; sau m-oi îneca cu (scuze!) saliva; sau mi-o cădea o bucată de tavan în cap; sau o fi cutremur; sau revoluție; sau s-o rupe inopinat ceva în mine;  s-au m-o găsi vreun fulger globular rătăcit prin cartierul meu; sau; sau; sau; că subconștientul ”lucră”, mai ales dacă-i programat pe dezastre.

Așa că i-am tăiat-o lui Coana Mare. Cu proxima ocazie cu care a venit să mă avertizeze, i-am spus:

-Gata cu astea, mamă! Ce mi-e scris, în frunte mi-e pus, așa că nu-mi mai povesti de visele matale, că numai îmi amărăști ziua. Oricum n-am cum evita ceva rău, dacă așa va fi să se întâmple. Cel mult, să fiu crispată toată ziua și să nu-mi iasă nimic din ce mi-am propus tocmai din cauza asta. Dacă tot îți place matale să povestești ce visezi, zi-mi-le măcar a doua zi.

S-a cam supărat biata mamă, dar chiar nu mai suportam. După un timp, parcă nici nu mă mai visa, acum, că-i interzisesem să-mi povestească ”la cald”. Dar nici eu nu am mai avut zile în care să umblu ca pe ace, nu cumva să stârnesc stihiile sau s-o zgândăr pe Madam Soartă-Rea..

Așa că, dragii mei, dacă vreți să-i arătați cuiva (ca mine) că vă pasă de el/ea, cred că e suficient să-i spuneți: ”Să ai o zi minunată/bună/luminoasă/încărcată de succese!”, nu să-i băgați mortul în casă, cu cele mai bune intenții.

Trackbacks

  1. By Ai grijă! | Pentru Mures on 7 februarie 2011 at 10:53

    [...] sa citesti: Ai grijă! Post Published: 07 February 2011 Author: admin Found in section: Si La Vara [...]

  2. [...] obosiţi să vă mai naşteţi, priviţi Lună şi Soarele! De atâţia ani nu obosesc să ne lumineze ziua sau [...]

  3. By Pentru tine, Lisa! (1) « Cristian Dima on 8 februarie 2011 at 00:56

    [...] Valah,  Giana, Incertitudini, Ioan Sorin Usca, Link Ping, Lora, Maria Popart, Madi, Manole, Melami, Mirela Pete, Nabadaiosul,Nice, Adela, Photographis, Laura Driha, Secret, Simion [...]

  4. [...] visata, Hai la plimbare, Iulia Diana Mihai, Joaca de-a mine, Link Ping, Maria Popart,  Melami, Mika, Mirela Pete, Mnealui, Nice, Adela, Pavaj de catifea, Secret, Rimele tineretii, Se poate, [...]

  5. By Numele lor. Eaudemoiselle « Mirela Pete. Blog on 8 februarie 2011 at 15:50

    [...] Ilieş, Gabriela Neagu, Gabriela Savitsky, Giana, Iulia Diana Mihai,  Link Ping,  Melami, Adela,  Se-cret,  Se poate,  Teo Negura, Theodora,  Umograf, Vania, Veronicisme, Virtual [...]


85 Comments

  1. Posted 7 februarie 2011 at 08:52 | Permalink

    Surioara, e o vorba la olteni: Cand e sa te ia dracu, te ia si din usa bisericii! Nici eu nu prea cred in horoscop…

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  2. Posted 7 februarie 2011 at 09:21 | Permalink

    oarecum off-topic insa ce sa fac daca aici m-au adus rindurile tale. Pe mine ma calca pe nervi la culme cind, in sesiune fiind, invatam de nu mai stiam ce-i cu mine insa, nah … mai faceam si eu cite o pauza ca deh … si atunci ma lua maica-mea ca nou cu vestita intrebare: “Da’ tu nu te mai apuci de invatat?!”
    (na ca acu m-am razbunat si am dat-o pe blog! Pe blogu’ altuia winking )

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  3. silavaracald
    Posted 7 februarie 2011 at 09:24 | Permalink

    @Fratele C
    Frățioare, de unde ți se năzări cu horoscoapele? thinking
    @Culniuza
    Ai înfierat-o, asta e! Mare curaj mai ai! Dacă citește cumva!? rolling on the floor

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  4. pepe
    Posted 7 februarie 2011 at 09:25 | Permalink

    Te-am visat ca eram aseara la o nunta si cum jucam, asa jucam. Mai dadeam si cate un chiot, mai beam o balerca de vin, mai o ciosvarta. Si ne cantau Petrica Matu Stoian si Niculina Stoican. winking

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  5. Posted 7 februarie 2011 at 09:28 | Permalink

    SLVC: vezi sa nu citeasca … abia ma lupt cu ea sa citeasca blogul meu … big grin

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  6. silavaracald
    Posted 7 februarie 2011 at 09:29 | Permalink

    @pepe
    Păi, e de bine, maică! O să-mi iau bilete la loto cu numerele corespunzătoare literelor din cele cinci nume. Dacă voi câștiga, ai și tu partea ta de acolo. hee hee
    @Culniuza
    Glumeam. A mea, nu numai că refuză să citească, ci mai consideră și că-mi pierd timpul de pomană pe aici. big grin

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  7. pepe
    Posted 7 februarie 2011 at 09:31 | Permalink

    @Coolnews
    Cre’ ca a facut parte din aceeasi promotie cu ai mei la scoala de parinti.

    L.E acuma ce sa zic, la mine cam aveau dreptate. Mie-mi placeau mai mult pauzele. Dar am ramas marcat pe viata. sad

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  8. Posted 7 februarie 2011 at 09:34 | Permalink

    Să ai o săptămână bună şi minunat încărcată de succese luminoase! Merge? big grin

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  9. Posted 7 februarie 2011 at 09:35 | Permalink

    Ştiam eu că ne leagă mai multe decât de observă cu ochiul liber! big grin

    Fix, da’ fix la fel face şi Vasile al meu când ies din casă: “ai grijă, e polei; ai grija ca sunt radare; ai grija ca…” Drept pentru care, aflând de la el că e polei, cum am iesit din curte si s-a închis poarta în urma mea, am făcut nişte drifturi faine în semn de răzbunare.

    Iar maică-mea, frate, e la fel de visătoare şi prevestitoare de nefericiri! big grin Şi ea are interdicţie de verbalizare. Mă sună a doua zi să se asigure că nu m-a lovit meteoritul visat de ea sau nu m-a luat iar radarul rolling on the floor

    p.s. Te-am visat astă noapte cum…

    …aveai azi o zi mirobolantă! tongue

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  10. silavaracald
    Posted 7 februarie 2011 at 09:36 | Permalink

    @Neliniștitu
    Cum nu!
    Hai să te pup pe frunte pe chestia asta. kiss

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  11. Blanche
    Posted 7 februarie 2011 at 09:40 | Permalink

    Si eu ma panicam nevoie mare cand visam cate o chestie ciudata si imi era frica sa nu prevesteasca cine stie ce grozavie.

    Intre timp am descoperit ca visele ne vorbesc insa despre propriile frici si preocupari, constiente sau nu. Si, acum ca stiu asta, chiar ca ma baga in boala propriile vise rolling on the floor

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  12. silavaracald
    Posted 7 februarie 2011 at 09:47 | Permalink

    @Arcadia
    Nu-i așa că ai visat și că vine primăvara? happy
    @Alba
    Visezi colorat cumva? big grin

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  13. pdm
    Posted 7 februarie 2011 at 09:53 | Permalink

    ai grija ce scrii sa nu ti se-ntoarca big grin

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  14. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 10:10 | Permalink

    Din fericire, nu cunosc chestia asta. A mea muma nu zice decat “salut”. In rest nu isi face lumea grija din cauza mea. Oi da io impresie de siguranta big grin

    No, sefa, o zi zambareatza happy

    -Doctore, nu i-ati putea admininstra sotului meu un medicament pentru a visa noaptea peste?
    -De ce? E cumva pescar?
    -Nu, dar de vreo doua luni viseaza noapte de noapte vrabii.
    -Si ce va deranjeaza, pesti sau vrabii, nu e totuna?
    -Nu, ca daca ar visa pesti, nu ar mai ciripi.

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  15. m3bis
    Posted 7 februarie 2011 at 10:11 | Permalink

    “Ai grijă cum conduci!” Mai ştiu eu pe unul care-i spune aşa colegei de cameră!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  16. kekee
    Posted 7 februarie 2011 at 10:22 | Permalink

    Şi io păţeam ca tine, mă suna mama dimineaţă bună, să-mi spună că m-a visat rău.
    Dejaba îi spuneam că ” bun ” nu are cum să mă viseze.
    Abia aşteptam să se termine ziua şi să o sun să-i spun să-şi calibreze visele că nu se potrivesc cu realitatea.
    Cât despre ” ai grijă – cum mergi, ce faci , ce zici ” e sunetul de fond însoţit de ţăcănitul yalei, nu-l mai bag în seamă.
    LE.
    Nasol e că de la o vreme i-a preluat obiceiul şi soru-mea.

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  17. aA
    Posted 7 februarie 2011 at 10:22 | Permalink

    neata si o saptamana zambareata! merge?

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  18. Posted 7 februarie 2011 at 10:26 | Permalink

    Pai griza asta exagerata despre “ce o sa mi-se intample” e la fel de relativa ca “azi balantele vor avea parte de bani” ! Tot un drac!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  19. silavaracald
    Posted 7 februarie 2011 at 10:49 | Permalink

    @pdm
    Păi, eu scriu de bine, așa că să mi se-ntoarcă doresc și eu! big grin
    @Strigo
    O visa ea mai normal ca alte mame. hee hee
    @tetris
    Daaa, că dacă nu-i spui tu, pe ea n-o duce capul. tongue
    @aA
    Excelent! Și ție, la fel!
    @Fratele C
    Ai dreptate: tot un drac să-l chieptene! big grin
    @kekee
    … semn că le pasă. Chiar așa, finuțule, vezi că, deși se împrimăvărează, încă e răcoare, așa că, ai grijă: fularul, șoșonii, mânușile… big grin

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  20. Posted 7 februarie 2011 at 10:50 | Permalink

    Lucram de mai bine de zece ani în autobază, plus perioadele de pe şantier de la Canal, şi, când plecam de-acasă, mama îmi spunea: Ai grijă, să nu te lovească vreo maşină! Dacă ar fi văzut cum umblam printre maşini în mişcare în autobază ori pe şantier … Nu am fost atins, niciodată, de nici o maşină! Încă!?

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  21. Posted 7 februarie 2011 at 10:51 | Permalink

    Propun să reluăm subiectul “mamele îngrijorate peste măsură”, după ce băieţelul tău va împlini cinci anişori!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  22. Posted 7 februarie 2011 at 11:03 | Permalink

    Draga mea, sa ai o saptamana “minunată/bună/luminoasă/încărcată de succese!” big grin

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  23. silavaracald
    Posted 7 februarie 2011 at 11:07 | Permalink

    @Zamfir
    Băiețelul meu are cu mult mai mult de 5 anișori deja. Frumușelul ăla care apare mereu la mine pe blog e fiul soră-mii!
    Recunosc că și eu îi mai atrăgeam atenția la felul cum să traverseze strada, până când m-am convins că e adevărat ce se spune despre copii și bețivani. big grin
    @Gabriela Elena
    Mulțumesc, frumoaso, la fel! kiss

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  24. giana
    Posted 7 februarie 2011 at 12:05 | Permalink

    excelent! m’am regasit in totalitate! “ai grija cum treci strada”! de stai si te intrebi cum naiba ai trecut strada pana sa’l cunosti si cum de mai traiesti? laughing

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  25. silavaracald
    Posted 7 februarie 2011 at 12:45 | Permalink

    Nu sesizezi tu subtilitatea mesajului subliminal! big grin

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  26. anamaria
    Posted 7 februarie 2011 at 13:18 | Permalink

    Observ ca toate mamele de fete viseaza si ca toate fetele de mame nu vor sa auda. Imi faceam procese de constiinta ca i-am interzis mamei sa-mi spuna ce a visat. Insa interdictia mea e cu termen lung, pentru ca eu nu cred ca ce visezi azi se intampla maine… Cred ca trebuie sa treaca macar cateva zile…
    Iar cu “ai grija” m-am scos. Nici eu nu-i port de grija sotului, nici el mie. Insa ne mai anuntam unul pe altul cand vedem cate un radar si stim ca celalalt va avea drum pe acolo in cateva ore. Dar asta a salvat de multe ori bugetul familiei.

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  27. Posted 7 februarie 2011 at 13:48 | Permalink

    Deci tare, tare!
    Eu am avut un avantaj daca il pot numi asa.
    De la 7 ani fusei la internat la mama dracu la Buzau, singur, fara parinti, deci nu avea cine sa imi atraga atentia.
    No, acum, mama recupereazahappy
    La Buzau acolo, de obicei avertismentele erau coercitive, nu prevenitoare si erau adesea insotite de un obiect zburator neidentificat pana la aterizare care venea, culmea, spre tine.
    Pe urma stateai si analizai zicand:
    “ioi frate, fuse un papuc de culoare verde”!
    “Cum naiba sa ma loveasca pe mine cu un papuc de culoare verde”?
    “alta culoare nu gasea”!
    Dupa uitai incidentul si traiai viata mai departe.
    Cat despre horoscop, incep sa cred ca el se ghideaza dupa mine nu eu dupa el.
    Ma mai prinde cateodata radioul cu cate un purcoi de bani in mana numarandu-i si aud horoscopul:
    Azi veti castiga o multime de bani si ii zic:
    “i-am castigat deja fraiere, ramasesi in urma”.
    Amu, cineva sa imi dea purcoiul ala de bani, ca doar nu vreti sa mint radioul!
    @slvc: Apropo de discutia de azi, am identificat multe simptome de dizabilitati emotionale in scrierea tahappy
    Stiu, am probleme, dar sunt spre insanatosire, asa imi spun vocile.

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  28. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 14:04 | Permalink

    No, ca mi-am amintit de o chestie cu “ai grija!”

    Eram in intr-un concediu in munti si la un moment dat am vazut o pasare mai mare si vroiam sa i-o arat si persoanei cu care eram. Si ridic mana, intind degetul aratator si zic : ui acolo ce pasare!
    SI nu termin bine de spus vorba ca exact, dar exact pe deshtiul meu un c…at de pasare laughing

    Nu erau multe pasari la orizont, erau o gramada de pomi in jur si nici degetul meu nu e kilometric. Cum naiba o nimerit aia, nu imi explic.

    De atunci cand vreau a arat ceva cu degetul, o voce interioara imi tot zice: ai grija, ai grija big grin

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  29. silavaracald
    Posted 7 februarie 2011 at 14:12 | Permalink

    @Radu V.
    Sunt toată un simptom! big grin
    @laura
    Asta da, educație! Din zbor, cum ar veni! big grin

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  30. Posted 7 februarie 2011 at 14:46 | Permalink

    Doamnea mea, bunicul meu nu numai ca are darul avertizarii, dar si tot ce zice, se intampla. Cat mi-a cantat sa nu-mi julesc genunchii si ce semne frumoase am acum… Odata cu masina de spalat, imi tot zicea ca nu stiu eu s-o folosesc. A naibii daca pornea! A trebuit sa-l dau afara din bucatarie, si cum a iesit, a pornit si masina! big grin

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  31. silavaracald
    Posted 7 februarie 2011 at 15:20 | Permalink

    Pare cam paranormal bunicul tău, Madame! hee hee

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  32. Posted 7 februarie 2011 at 16:39 | Permalink

    laughing deci mie mi-a interzis pubertosul categoric sa mai deschid gura cand iese pe usa…
    Pe langa faptul ca incep cu ,,ai grija..etc…”,zice ca mai si cobesc!!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  33. silavaracald
    Posted 7 februarie 2011 at 16:51 | Permalink

    Sugestii negative! Are dreptate pubertosul! happy

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  34. Posted 7 februarie 2011 at 17:02 | Permalink

    de retinut indemnul tau. happy … noroc ca nu am prin jur prea multi care au vise prevestitoare. tongue

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  35. Stephanie
    Posted 7 februarie 2011 at 17:30 | Permalink

    Soacra-mea e aia cu “am visat xyz” chestii… Mi-a trebuit ceva vreme (ani, multi ani) sa-l scot pe fiu-so de sub influenta viselor. Tot soacra-mea e aia cu ” sa nu pui pampershi la copil ca se face cracanat”, sa nu mergi la buda dupa ce s-a lasat intunericul cand ai in casa copil nebotezat, sa nu iesi din casa dupa ce ai nascut pana nu vine popa “sa-ti faca iesirea din casa”, sa nu arunci apa din vanita dupa ce ai facut baie bebelusului nebotezat daca s-a lasat seara etc. In primele mele luni de proaspata mamica mi-a mancat ficatii cu superstitiile ei!
    Evident ca am facut tot ce a zis ea ca “nu e bine” de-a drek spre marea sa disperare.
    Cred ca sunteti de acord ca pretentiile mele de a fi nora preferata sunt putin deplasate avand in vedere cele relatate mai sus…

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  36. Posted 7 februarie 2011 at 18:08 | Permalink

    treaba cea mai nasoala aici nu e ca ti se spune “ai grija”, ci, din pacate, ca daca cumva se intimpla odata ceva din cele cu care ai fost avertizat, dar nu ai tinut seama, ai rupt-o in fericire.
    O sa il auzi pe celebrul:
    “ti-am spus eu” si continuarea probabil o cunoasteti.

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  37. silavaracald
    Posted 7 februarie 2011 at 19:13 | Permalink

    @Stephanie
    Hai recunoaște că ești Highlanderă și că povestea ta e de prin secolul al XV-XVI-lea. Cum sărăcie să mai creadă cineva în așa ceva acum? i dont know
    @Radu V.
    Da. I told you e a doua în lista mea de preferințe!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  38. Posted 7 februarie 2011 at 19:32 | Permalink

    Hahaha! Si nu te suna sa-ti spuna si ce-a mai zis Urania?!
    Pe mine, da! big grin
    De unde am scornit si io o vorba: cand e sa iasa draq din casa…se apuca ea sa-l traga si de coada ! Si cu asta am inchis si eu cutia cu vise si premonitii si stari proaste…si pe tanti Urania din gura maica-mii big grin
    O saptamana faina si voie buna, tuturor! happy

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  39. silavaracald
    Posted 7 februarie 2011 at 20:08 | Permalink

    Aaa, cu Urania am rupt-o mai demult!
    Zodia mea e mai la sfârșitul zodiacului, așa că mereu, când ajungea la ea, îi dădea rasol, dar având grijă să-mi bage mortu-n casă de fiecare dată. Când nu mă pășteau accidente casnice mortale, măcar o gleznă și tot trebuia să mi-o sucesc după previziunile ei. Asta, în cazul în care mai aveam chef să ies din casă după ce am aflat că am fost disponibilizată și că mă înșeală și bărbatul pe deasupra. Amenințată de asemenea pericole, e mare minune că am supraviețuit atâția ani… hee hee

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  40. Posted 7 februarie 2011 at 20:21 | Permalink

    De cate ori aud “Ai grija!”, o vad in fata ochilor pe mama, care in toata perioada scolii primare m-a atentionat “Ai grija cum traversezi strada!”.

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  41. Posted 7 februarie 2011 at 20:22 | Permalink

    Buna seara happy

    Aseara am visat ca am sofat. A fost asa de veridic incat la trezire… eram nedumerita. Senzatii de demult, asta inteleg, dar in ce scop???? O fi legat de deplasari, oare?

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  42. silavaracald
    Posted 7 februarie 2011 at 20:26 | Permalink

    @Gabriela
    Da, măi, dar ce bine era când ne purta mama de grijă… Acum purtăm noi altora. happy
    @Leidi
    Stai că-ți explic!
    Într-o viață anterioară ai fost prima femeie-șofer din România. Și uite, așa metepsihotic, te-ai trezit la volan, conducând măiastru, nu mă îndoiesc, că doar deprinderi aveai din viața cealaltă.

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  43. Posted 7 februarie 2011 at 20:38 | Permalink

    Aoleo! NU… cica fusei capitan pe corabie din Ucraina laughing)
    Cred ca unde sefa mea conduce cu 150 km/h… d’aia am eu cosmaruri! Vai de sufletu’ meu!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  44. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 21:04 | Permalink

    Sefa, pai voi stiti ca primul sofer din lume a fost… o soferita? DA, O FEMEIE a fost prima la volan laughing Iar “benzina” o lua de la farmacie, ca nu erau inca benzinarii, clar nu? big grin

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  45. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 21:11 | Permalink

    Leidi, da’ pe unde conduce sefa ta asa? Prin Bucuresti hee hee ?

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  46. Posted 7 februarie 2011 at 21:19 | Permalink

    Laura kiss

    Prin tara. Asa ne plimbam dintr-un punct de lucru in alt punct. Doar iasi si cluj sunt prea departe de baza ca sa facem o singura zi.. ca mai avem si treaba p’acolo laughing)) Asta in cazul bun, cand e o delegatie scurta.

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  47. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 21:23 | Permalink

    Pai, luati si voi avionul. Asa scapi si de cosmaruri hee hee

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  48. Posted 7 februarie 2011 at 21:23 | Permalink

    laughing))) si cien deconteaza? ca d’aia are masina de serviciu!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  49. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 21:29 | Permalink

    Firma! Ca daca dormiti o noapte plus masina cam tot acolo iesiti si salvati si o zi.

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  50. giana
    Posted 7 februarie 2011 at 21:30 | Permalink

    aloha lume!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  51. Posted 7 februarie 2011 at 21:31 | Permalink

    hihihih… se vede treaba ca traiesti in alta parte! e ditamai firma, dar asta nu inseamna ca nu avem si fixisme laughing) am intrebat pe la inceput si am ramas cu intrebarea happy

    LE: Gianuco! kiss

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  52. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 21:35 | Permalink

    Sal, Geo kiss

    Leidi, no, ce sa-i faci. Ata ete sad
    Nu-ti ramane decat sa-i zici sefii sa nu mai dea asa bice la cai sau sa iei tu hamul in mana winking

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  53. giana
    Posted 7 februarie 2011 at 21:36 | Permalink

    Fetele kiss kiss
    Ce problema se dezbate? ma bag si eu ca musca’n… lapte!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  54. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 21:37 | Permalink

    Pai tocmai cautam o problema…

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  55. Posted 7 februarie 2011 at 21:38 | Permalink

    Laura, ca da bice, da’ bice.. dar nu e atenta cateodata. Si face niste depasiri… de ma lasa inima. Razant trece printre. Nu stiu cum naiba face de nu ia amenzi (doar in prima jumatate de an a luat, apoi…

    Giana, despre vise….

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  56. giana
    Posted 7 februarie 2011 at 21:41 | Permalink

    va dau eu una! vreti una de geometrie sau de algebra? sau poate de analiza matematica?

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  57. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 21:44 | Permalink

    Depasirile is chiar periculoase. Iar cand is cu altul in masina, care conduce, tra sa am multa incredere in respectiva persoana. Sunt foarte-foarte putini cu care nu mi-e frica sa merg cu masina.

    Oricum e cam nesimtita, sefa. Mai ales cand esti cu cineva in masina tra sa fii foarte atent sa nu-i fie frica persoanei cu tine. Iar depasirile… pfuai… ce rapid se poate intampla ceva.

    Eu am un prieten de varsta mea care a murit acum vreo cinci ani asa. Cand ma gandesc la asta parca si acum as plange si mi se pune un nod in gat. El a murit nevinovat ca un tampit a depasit aiurea. Si ala nu a patit nimic, decat un soc.

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  58. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 21:46 | Permalink

    Giana, mie mi-a placut algebra. De fapt la algebra eram si buna: imi placeau sistemele, matricile si chestii din astea. Era o placere… Si analiza mere big grin

    Cu geometria e mai greu, ca in spatiu nu ma prea pot orienta hee hee

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  59. Posted 7 februarie 2011 at 21:49 | Permalink

    Chiar si asa, Melania, ai grija! Ai grija mare!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  60. giana
    Posted 7 februarie 2011 at 21:51 | Permalink

    Laura, tie am sa-ti dau o problema de algebra. Leidi, tu?

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  61. Posted 7 februarie 2011 at 21:55 | Permalink

    Laura, asta e unul dintre motivele pentru acre urasc delegatiile!

    Cu sefa n-ai ce face! Asta-i e felul! Exista o singura cale, nu? happy
    Dar hai sa trecem de subiect. Sper ca anul asta sa evit cat pot delegatiile. Cum… o sa vad!
    Cred ca ma bag la somn.. ca-mi pica ochii in gura si maine ma trezesc pe la 4.

    Noapte buna!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  62. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 22:00 | Permalink

    Noapte buna, Leidi! Si vise frumoase kiss

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  63. giana
    Posted 7 februarie 2011 at 22:06 | Permalink

    Fie a și b doua numere reale cu a<b . Să se verifice a2+ b2 mai mare sau egal ca 2ab și a+b/2 apartine lui (a,b).

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  64. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 22:10 | Permalink

    Alina si cu Bianca is doo fete. Alina e mai mica decat Bianca. Si Alina si Bianca vor sa se catzere in acelasi mar. No, si mai departe nu mai stiu big grin

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  65. giana
    Posted 7 februarie 2011 at 22:15 | Permalink

    Eleva Strigo, ai 4 pe azi! Stai jos! si sa’i zici mamei sa vina maine pe la scoala!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  66. andruska
    Posted 7 februarie 2011 at 22:18 | Permalink

    Seara bună,
    Nu cred că mai are rost să vă povestesc d-ale mele, că oricum nu sar din tipar. Acum am o singură preocupare: să-l găsesc io pe nefericitul de mi-a urat dimineță ” o zi ușoară!”. Abia ce am intrat în casă, așa că jar mănâncă ( evident, dacă-l descopăr)!!!

    PS Mă rog, în sinea mea, să nu fi continuat cumva cu: ”…și o săptămână la fel!” big grin

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  67. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 22:22 | Permalink

    Andru, daca te ajuta cu ceva (chiar si doar sa ne spui ca noi ascultam cuminti) zi-le!

    Acum si tu… poate ce-i usor pentru unii, pentru altii e o nimica toata. Nu vezi prin ce chinuri ma trece pe mine vrajitoarea asta de Giana hee hee

    Io azi mi-am cumparat papuci noi happy

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  68. giana
    Posted 7 februarie 2011 at 22:24 | Permalink

    Brava Laurica! sa-i porti sanatoasa!
    Andru, te ascultam happy Baga mare!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  69. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 22:26 | Permalink

    Is tare mandra de ei. I-am lasat in picioare laughing (io asa-s cand imi iau ceva si imi place tra sa port mintenas big grin sau daca e de papa sa desfac)

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  70. andruska
    Posted 7 februarie 2011 at 22:26 | Permalink

    @Laura
    Tu mereu ajungi, draga mea, la esență! Cu și fără extemporalele Gianucăi tongue
    Important în viață, chiar dacă nu cunoaștem rezultatul problemelor de algebră, este să ne cumpărăm și nu cumva să primim …papucii! tongue
    Să-i porți sănătoasă și iubită!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  71. giana
    Posted 7 februarie 2011 at 22:30 | Permalink

    Laura, si inainte sa te culci, ii lasi undeva la vedere, asa incat maine dimi cand te trezesti asta sa fie prima chestie pe care-o vezi, nu? eu asa fac hee hee

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  72. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 22:32 | Permalink

    Mersi fetele kiss kiss

    Dar sa stiti ca le-am taiat etichetele, nu am mers cu ei asa. Si i-am dat la vanzatoare cartunul si tot ambalajul. Am vrut sa-i dau si papucii aia vechi da’ nu i-o vrut big grin

    io am la chei un bricegus ci forfecuta happy

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  73. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 22:43 | Permalink

    Fetele, ui ca am gasit o poza happy

    http://bilder.afterbuy.de/images/2668/320795_4520.jpg

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  74. giana
    Posted 7 februarie 2011 at 22:45 | Permalink

    Laura, asa-s papucii??? ce mistoooooo! like! like! like!!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  75. andruska
    Posted 7 februarie 2011 at 22:46 | Permalink

    @Laura
    Păi n-ai zis că-s papuci??!
    Astea-s aproape 4×4…
    Dar mi se pare normal, dacă tot faci plimbări prin pădure happy

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  76. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 22:48 | Permalink

    Pai astia-s pana la glezna, ca am si bocanci din aia veritabili big grin

    Doar nu credeati ca mi-am luat pantofi cui hee hee

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  77. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 22:49 | Permalink

    Giana, pai cum is papucii?

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  78. Strigo
    Posted 7 februarie 2011 at 22:51 | Permalink

    Andru, de batut coclaurile is minunati happy

    Sa vedeti ce faza: la inceput am incercat altii (care imi placeau mai mult) si dupa cateva minute simt ca incep sa ma stranga si cum i-am dat jos pe aia si i-am incaltat pe astia, am avut senzatia ca pot zbura cu ei. Si hop, i-am luat happy

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  79. giana
    Posted 7 februarie 2011 at 23:13 | Permalink

    Laura, is foarte faini! is genul meu, sa stii winking

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  80. giana
    Posted 8 februarie 2011 at 00:32 | Permalink

    Sefa, uite aici : http://www.youtube.com/watch?v=iPD6wiMGNdo&feature=player_embedded

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  81. M3bis
    Posted 8 februarie 2011 at 00:51 | Permalink

    @g
    Las-o pe șefa, că doarme pe ea big grin
    Vede ea mâine!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  82. andruska
    Posted 8 februarie 2011 at 00:56 | Permalink

    Măi, a fost închis pentru inventar sau ați primit marfă??! tongue

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  83. giana
    Posted 8 februarie 2011 at 01:46 | Permalink

    tetrise, mare noroc am eu cu tine hee hee

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  84. Posted 8 februarie 2011 at 08:46 | Permalink

    Deci, nu știu ce urări mi-ați tras ieri, că spre seară mi s-a pus un junghi intercostal de mai mare frumusețea. Nici să rsepir nu mă lăsa. Și, evident, simțeam nevoia să trag aer în piept ca lumea, dar nu puteam, așa că m-am ambalat și m-am băgat în scutece. Aproape 9 ore.

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  85. Stephanie
    Posted 8 februarie 2011 at 19:44 | Permalink

    @SLVC: Se vede ca esti doctora la oras. La tara unde locuieste soacra-mea in anul de gratie 2011 exista tinere mamici (cand spun tinere asta inseamna ca au maxim 20 de anisori) care respecta rahaturile astea cu sfintenie. In satul respectiv exista cablu, net iar familiile tinere, seara dupa ce mulg vaca o ard pe Facebook. Si totusi…

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu

Post a Comment

Your email is never shared. Required fields are marked *

*
*