Zgomotul și furia

Măi, îmi huruie ceva în portiera stângă a Bondarului. Da’ rău de tot, de parcă m-aș afla în cabina unui elicopter  în zbor.

Parcă înainte nu era chiar așa de evident, dar l-a pus Sarsailă pe Peșty să-mi ducă mașina la revizie. ”Pe banii mei,/ Pe barba mea, da, da”, că dacă trebuia să decarteze el cei 600 de marafeți plătiți deja și cei 800 de care o să mă despart când îmi vor monta luneta, nu cred că mai avea insomnii legate de siguranța mea în circulație. big grin

Dacă stau să-mi amintesc bine, și până de curând parcă auzeam ceva zgomote dinspre portiera din dreptul meu, dar erau cumva atenuate de multe altele care veneau dinspre motor, radio-CD-player și portbagajul în care arunc de-a valma tot felul de lucruri; se armonizau parcă între ele, mă obișnuisem cu ele chiar, fiindcă mă făceau să nu mă simt singură la volan; erau, cu alte cuvinte, ambientul sonor al cărui muzicalitate mă echilibra. Și care acum îmi lipsește fiindcă se pare că erau pe aceeași lungime de undă cu corpul meu; cred că uneori chiar își vorbeau… știu eu, ceva de genul: ”Iar mă doare genunchiul care mi-a înghețat în iarna aia în care m-am înzăpezit în Moldova!” ”Ei, asta-i mizilic față de cum îmi bat mie tacheții…” ”Ia mai lăsați-mă cu văicărelile voastre, că de când mi s-a lăsat cureaua de transmisie -deh, vârsta, maică!-, nu-mi aud decât vorbe de ocară de la rola întinzătoare: că nu mai poate, că am lăsat pe seama ei tot greul, uf!” ș.a.m.d.

Peșty zice că probabil s-a slăbit vreun șurub și c-o să-l pună pe ăla care-mi va monta luneta să-l strângă. Nu cred, și am să vă spun de ce. Fumătoare fiind și având mașină ecologică (adică, fără brichetă și scrumieră), când sunt la drum întins, arunc (ca o doamnă ce sunt) resturile de țigară pe geam (asta, după ce mă asigur că nu-i nimeni prin preajmă, că țin totuși la imaginea mea chiar și așa boțită cum e acum). De câteva ori, în loc să cadă pe asfalt, că doar le imprimasem direcția corectă, s-au încăpățânat să se întoarcă spre interiorul mașinii taman când ridicam eu geamul. Dând dovadă de o încăpățânare demnă de cauze mai bune, n-au vrut să ricoșeze pe carosabil, cum era normal, ci s-au strecurat ca nemernicele sub tabla exterioară a portierei. Jur pe verde că așa a fost, fiindcă le-am văzut cu ochii mei. Deci, am acolo vreo câteva mucuri care dacă ar fi serioase și ar avea ceva considerație față de mine -care le găzduiesc de atâta timp- ar amortiza o țâră șurubul ăla debil, și nu m-aș mai simți acum ca într-un tractor de pe vremea lui Pazvante Chioru’.

În rest, sunt destul de mulțumită de machineta mea de la care, recunosc, nu mai am cine știe ce pretenții, nici de frumusețe, nici de performanță; ce vreți, mă încadrez și eu în trendul actual și mi-am ajustat criteriile de calitate.

În materie de șofat, procedez destul de simplu: Mă urc în mașină și dacă pornește la cheie, e ok.; dacă nu, chem un taxi sau încalec bicicleta, că doar nu m-am născut cu volanul în mână. La semnalizările luminoase de pe bord nu mă uit, că nu suport roșul, butonul de aer condiționat funcționează și așa, înțepenit cu o monedă de cincizeci de bani, iar luneta se dezgheață iarna exact cât să văd prin ea strictul necesar.

Flexibilitate, toleranță și răbdare, ăsta cred că e secretul supraviețuirii. big grin

Trackbacks


3 Comments

  1. Ana
    Posted 8 august 2016 at 08:54 | Permalink

    Saraca masinuta, nu la mecanic trebuie sa o duci, ci la spa, sa isi revina de la atata stress laughing)))

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  2. ion ion romanul care nu face politica
    Posted 8 august 2016 at 10:00 | Permalink

    Masina ta imi aduce aminte de dacia lui mama. Avea 1001 hibe dar in mana ei mergea. Cum se suia altcineva la volan cum apareau problemele: se gripa, scotea sunete anormale etc. Si se ridica intrebarea: cum la tine merge si la mine nu?!

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu
  3. silavaracald
    Posted 8 august 2016 at 10:08 | Permalink

    @Ana:
    Ba mai bine la psihiatru dacă-i de la stress. Poate-mi face rabat și mă caută și pe mine la căpuț în același preț. big grin
    @ion ion romanul care nu face politica:
    N-am zis eu că (am bănuiala că) între mașinile astea și stăpânii lor apar cu timpul legături, comunicare, armonizare? big grin

    RăspundeţiRaspundeti acestui comentariu

Post a Comment

Your email is never shared. Required fields are marked *

*
*